€ USD
BizLawyer
CCR: Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei - constituțională
10 Iulie 2025 Agerpres
Curtea arată că dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare, astfel cum aceasta este reglementată în Constituție și la articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Curtea Constituțională a României (CCR) respins, marți, sesizarea formulată de Partidului S.O.S. România, AUR și POT în legătură cu legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și xenofobiei, stabilind că actul normativ este constituțional.
Este vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și precum și pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale.
'Astfel, Curtea a reținut că măsurile de politică penală reglementate prin legea criticată urmăresc să clarifice și să detalieze legislația penală deja existentă, respectiv dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 31/2002 și ale Legii 157/2018, prin modificări și completări ale acestora care au ca scop punerea lor în acord cu noile realități sociale și nevoia permanentă de protecție penală a valorilor sociale vizate, asigurând, totodată, conformitatea acestora cu exigențele principiului legalității, astfel cum acesta este prevăzut la art.23 alin.(12) din Constituție și la art.7 din Convenție', se precizează în comunicat.
Totodată, Curtea arată că dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare, astfel cum aceasta este reglementată în Constituție și la articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
'Pentru a pronunța această soluție, Curtea a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidența art.17 din Convenție, nefiind, de regulă, protejate prin dispozițiile art.10 din Convenție, promovarea și justificarea terorismului și a crimelor de război, incitarea la violență, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia și discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului și probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mișcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile și libertățile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenției în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi și libertăți și a valorilor unei societăți democratice', menționează Curtea Constituțională.
Este vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și precum și pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale.
'Astfel, Curtea a reținut că măsurile de politică penală reglementate prin legea criticată urmăresc să clarifice și să detalieze legislația penală deja existentă, respectiv dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 31/2002 și ale Legii 157/2018, prin modificări și completări ale acestora care au ca scop punerea lor în acord cu noile realități sociale și nevoia permanentă de protecție penală a valorilor sociale vizate, asigurând, totodată, conformitatea acestora cu exigențele principiului legalității, astfel cum acesta este prevăzut la art.23 alin.(12) din Constituție și la art.7 din Convenție', se precizează în comunicat.
Totodată, Curtea arată că dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare, astfel cum aceasta este reglementată în Constituție și la articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
'Pentru a pronunța această soluție, Curtea a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidența art.17 din Convenție, nefiind, de regulă, protejate prin dispozițiile art.10 din Convenție, promovarea și justificarea terorismului și a crimelor de război, incitarea la violență, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia și discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului și probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mișcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile și libertățile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenției în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi și libertăți și a valorilor unei societăți democratice', menționează Curtea Constituțională.