Proiectul de lege privind munca pe platforme, care transpune Directiva europeană în domeniu şi clarifică statutul lucrătorilor, ar putea fi aprobat până la sfârşitul lunii decembrie, urmând să fie transmis pentru dezbatere şi vot pe circuitul clasic, Senat şi Camera Deputaţilor, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

O delegaţie din partea BNS, condusă de preşedintele confederaţiei, a participat, vineri, la prima şedinţă de lucru pentru transpunerea Directivei europene privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul muncii pe platformele digitale.

"Am pus la dispoziţia tuturor partenerilor sociali naţionali reprezentativi, adică zona de business şi zona sindicală, o analiză juridică comparată a situaţiei reglementărilor muncii pe platforme în Uniunea Europeană, un proiect de lege pentru transpunerea Directivei şi, nu în ultimul rând, o analiză macroeconomică a situaţiei impactului acestor tipuri de activităţi economice. Am stabilit de comun acord să existe, pentru fiecare dintre actorii sociali, o săptămână plină pentru evaluare, analiză, înţelegere, pregătire de amendamente, urmând să aibă loc o a doua întâlnire, pe data de 21 noiembrie, ocazie cu care noi o să venim cu experţii noştri ca să răspundem la întrebările pe care le au ceilalţi parteneri sociali. Salutăm prezenţa structurii asociative a companiilor din domeniu care au fost astăzi la reuniune - şi care şi-au comunicat un prim punct de vedere. O să rămânem în contact, în dialog, astfel încât, undeva în luna decembrie, după consultările de la Ministerului Muncii, proiectul de lege să plece pe circuitul de avizare al ministerelor, iar până la sfârşitul lunii decembrie să fie aprobat în Guvern ca proiect de lege - şi să fie transmis ulterior pentru dezbatere şi vot pe circuitul clasic, Senat şi ulterior camera decizională, care este Camera Deputaţilor", a menţionat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, actul normativ urmăreşte să elimine vidul legislativ actual şi să stabilească reguli clare privind drepturile angajaţilor şi relaţia cu intermediarii. Fiecare stat membru trebuie să transpună Directiva până la sfârşitul anului viitor, 2026.

El a subliniat că Bolt şi Uber au, fiecare, peste 50.000 de lucrători, fie direct sau prin intermediari.

"Prin această lege se pune la punct un pachet de reglementări, de norme, care nu există în momentul de faţă. Acoperim un vid legislativ. Astăzi este harababură în piaţă, nefiind reglementare. În principal, discutăm de clarificarea statutului pe care îl are un lucrător pe platformă. Directiva europeană cere în mod imperios ca un lucrător pe platforme să fie calificat ca un lucrător dependent de angajatorul său, nu independent, pentru că prin intermediul platformelor primeşti informaţii, comenzi, se fac plăţi, îţi primeşti drepturile, platforma fiind un sistem de management electronic la nivelul acelei companii. Tu, ca individ care faci servicii pentru acea platformă, eşti legat în mod direct de aceasta. Nuanţa juridică califică ulterior şi drepturile pe care le ai ca lucrător dependent. Aici vorbim de concediu de odihnă, dreptul la sănătate şi securitate în muncă, care sunt lucruri specifice unui lucrător dependent", a adăugat preşedintele BNS.

Potrivit acestuia, trebuie clarificaţi şi transparentizaţi algoritmii în baza cărora operează aceste platforme.

"În momentul de faţă sunt mii de procese în instanţele de judecată din România ale unor lucrători care au dat în judecată platformele, încercând să afle în baza cărei reguli el a primit o cursă pe zi, iar altul a primit şapte, 10 sau 20 de curse pe zi, de aici venind şi veniturile. De asemenea, trebuie pus la punct şi reglementat modul în care se relaţionează cu intermediarii, pentru că cea mai mare problemă în momentul de faţă o reprezintă intermediarii. Între platforma şi lucrătorul propriu-zis există foarte mulţi intermediari unde, din păcate, se regăsesc şi cele mai multe speţe de abuzuri, aici însemnând muncă la gri, muncă la negru sau reţinerea contribuţiilor la sănătate şi la pensii care ulterior nu sunt virate oamenilor respectivi. Sunt multe lucruri care trebuie clarificate prin această lege, astfel încât acest tip de activitate, care este în creştere, să aibă un cadru de reglementare clar, predictibil, atât pentru operatorii economici, cât şi pentru lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini, marea lor majoritate lucrători non-UE - şi aici ne referim la livratori, tot ceea ce înseamnă agent economic care gestionează business-ul, afacerea prin intermediul unei platforme, fiind mai multe tipuri de activităţi", a mai spus Dumitru Costin.

Blocul Naţional Sindical (BNS) a anunţat, recent, constituirea unui Grup de iniţiativă pentru lansarea Sindicatului Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD) - o structură dedicată celor care activează prin aplicaţii, precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt şi altele similare.

Astfel, SLPD are ca obiective principale: apărarea membrilor în faţa platformelor şi intermediarilor; clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme; promovarea unor reglementări fiscale şi sociale corecte; asigurarea accesului la sănătate, pensii, şomaj şi concedii medicale; iniţierea negocierilor colective la nivel de platformă; reprezentarea lucrătorilor în dialogul social şi instituţional cu Guvernul şi ministerele; dezvoltarea unor beneficii colective, precum pachete de asigurări sau acorduri avantajoase cu lanţuri de benzinării.

Potrivit organizaţiei sindicale, cei care aleg să devină membri ai SLPD vor beneficia de reprezentare, sprijin şi protecţie în faţa platformelor şi a autorităţilor, dar şi de o voce comună în lupta pentru condiţii de muncă echitabile şi demne.