05 Iunie 2026 Agerpres
O cheie de succes în ceea ce priveşte energia este să ne apucăm cu toţi să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană, fără să ne gândim la suveranităţile naţionale, a declarat Alessio Menegazzo, CEO şi country manager PPC România.
O cheie de succes în ceea ce priveşte energia este să ne apucăm cu toţi să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană, fără să ne gândim la suveranităţile naţionale, a declarat Alessio Menegazzo, CEO şi country manager PPC România.
"Dacă vorbim de raportul Draghi şi raportul Letta, două chestii cu care eu sunt nu 100% de acord, 300% de acord, o temă unde trebuie să luam taurul de coarne este unde merită să fim ţări şi unde merită să avem un proiect şi o viziune şi o ambiţie de a fi europeni. În ceea ce priveşte energia, eu cred că una dintre cheile de succes este să ne apucăm cu toţi să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană fără să ne gândim la suveranităţile naţionale. Trebuie să trecem de la suveranitatea naţională la suveranitatea europeană, pentru că, dacă ne comparăm cu Statele Unite şi China, ele sunt state federale. (...) Noi am vrea să fim parte din această discuţie sau cel puţin să avem un fighting chance. Realitatea ne spune că probabil a venit momentul, nu vorbesc de Uniunea Federală Europeană, dar ceva în direcţia asta. Şi asta spune raportul Draghi şi raportul Letta", a afirmat Menegazzo în marja Eurelectric Power Summit, de la Helsinki.
El a adăugat că problema de construire a suveranităţii europene e şi pentru Romania, şi pentru Polonia, şi pentru Portugalia, Italia sau Grecia şi a subliniat că nu vede logica pentru care în energie sunt 27 de reglementatori.
"În energie, de exemplu, eu nu văd logica pentru care în zona de reglementare avem 27 de reglementatori, unu pentru fiecare ţară. Aşa cum nu văd o logică pentru faptul că, dacă aţi citit cu atenţie şi raportul Draghi şi raportul Letta, una dintre probleme este că toate savings-urile care se fac în Europa nu găsesc ca şi destinaţie fonduri de investiţie, produse financiare europene, ci se duc în Statele Unite şi acolo sunt gestionate de fonduri de investiţie care vin în Europa şi cumpără asset-urile. Sau, de exemplu, ce rost are să avem Bursa de la Milano, Bursa de la Frankfurt, Bursa la Paris, Bursa de la Amsterdam, Bursa de la Copenhaga? Cea mai mare bancă europeană nu intră singură în top 30 bănci mondiale. Băncile americane sunt, nu ştiu, pe locurile 1,2,3,4,5. Din nou. De ce? Pentru că fructifică ceva care este şi al nostru şi pe care care noi de bunăvoie îl dăm, pentru că n-avem alternative. Hai să creăm alternative", a explicat Alessio Menegazzo.
În opinia sa, unificarea şi omogenizarea în reglementare a industriei energetice europene este posibilă, dacă este tratat mai serios acest subiect.
"În primul rând, trebuie să înţelegem foarte bine cum funcţionează procesul de decizie europeană, care este unul consultativ, în care participă toate cele 27 de state membre, cu grade diferite de greutate, dar participă toată lumea. Acesta se transformă în directive, legi europene, care trebuie implementate în ţările membre. (...) Se poate, dacă lumea tratează aceste subiecte mai serios. Adică tu ai fost parte din decizie, am hotărât cu toţi să intrăm în această familie cu nişte reguli. (...) Consensul mi se pare o chestie care nu mai are logică. Ar trebui să fie o majoritate versus 100% consens, o majoritate, trei sferturi, ceva de genul asta. Eu am fost acolo când am decis, mi-am dat cu părerea, am contribuit şi pe urmă trece într-un forum de decizie. Mi se pare că e vorba de eficientizare. Da, se poate, şi după ar trebui să existe şi un cod tehnic, probabil. Evident că trebuie investit şi în interconectări. Ştiţi probabil că există în zona asta din Europa, o discuţie între Suedia, Danemarca, că trebuie făcute interconectările, dar cine plăteşte? La urma urmei, lumea asta are în cap, dar cred că sunt chestii care se pot acomoda. Vor fi decizii perfecte din prima zi? Aveţi voi în experienţa voastră ceva de care puteţi să spuneţi că e perfect, am luat această decizie, e perfect? Nu, suntem cu toţi un proiect în devenire. Din când în când pur şi simplu trebuie să te apuci să faci cu ideea de a îmbunătăţi", a mai spus şeful PPC România.
În ceea ce priveşte preţul la energie, el a precizat că acesta va scădea cu atât mai mult cu cât se va reduce dependenţa de preţul la gaze.
"Eu am încredere în toate rapoartele făcute de International Energy Agency, de instituţii ca Amber, Comisia Europeană, oameni care agreează o sumedenie de date şi dau o poză, că ne place sau nu ne place. Dar realitatea de astăzi este că, deşi a avut o zi de blackout, în Spania faptul că are o cantitate impresionantă de regenerabile înseamnă că gazul intră din ce în ce mai puţin, ceea ce înseamnă că preţul marginal e o problemă care devine din ce în ce mai limitată, ceea ce înseamnă că preţul scade. Şi asta e o realitate. Avem zile în care în Spania preţul pe PZU este 12 euro. Şi nu s-a întâmplat o singură dată. Se întâmplă recurent, în ultimii trei-patru ani de zile. Vorbim despre o ţară care până acum zeci de ani de zile avea unul dintre cele mai mari preţuri la energie din Europa. Au luat o decizie, au structurat-o şi acesta este rezultatul. Au mizat pe o chestie, au avut o coerenţă, n-a contat că a fost Partidul Socialist sau Partidul Popular la putere. Are drumul, are o viziune. Au luat o decizie pe baza unor cifre, date, perspective, s-au străduit când era nevoie pentru a crea un set de reguli de reglementare legislativă ca să se întâmple chestia asta şi s-a întâmplat", a mai afirmat Menegazzo.
Potrivit acestuia, criza din 2022, când preţurile "au devenit nebune", nu a venit pentru că erau prea multe regenerabile, ci din cauza gazului, care a fost folosit ca o armă de război economic şi social.
"A ars sute de miliarde de euro în toată Europa. În România, ştiţi foarte bine schema de sprijin care a durat 4 ani de zile, una dintre cele mai costisitoare, nebazate pe date, care a creat o problemă foarte mare, pentru că am avut patru ani de preţul plafonat şi, în momentul în care s-a terminat, am luat-o de la zero. Aşteptarea legitimă a cetăţenilor acestei ţări este: în 4 ani de zile ai înţeles care este problema, ai văzut care este problema, fă ceva măsuri, reglementări etc, care fac piaţa asta mai lichidă, mai structurată, mai puţin dependentă de fluctuaţii. Nu s-a întâmplat absolut nimic. A fost o schemă extrem de costisitoare. România plăteşte astăzi o bucată substanţială din deficit din cauza acestei scheme. Şi acesta cred că este unul dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică pornind de la nevoia de a rezolva o problemă. Nevoia de a interveni e extrem de legitimă, dar implementarea, execuţia, e sub orice standard acceptabil pentru o ţară modernă. Şi România este o ţară modernă", a precizat Menegazzo.
El şi-a exprimat speranţa să nu mai fie implementată o altă schemă de plafonare, pentru că va fi foarte greu ca operatorii să o mai suporte.
"Lumea s-a schimbat. Eu cred că n-a fost nici atunci corect faptul ca eu, care conduc o firmă, am un salariu adecvat, să beneficiez de plafonare. Targetare de măsuri. Unde trebuie? La persoane care au un grad de vulnerabilitate, la firme, la industria care creează valoarea adăugată. Atunci targhetezi măsuri. Dacă creşte preţul la energie, asta este, ne place sau nu ne place, e un efect al pieţei. Adică nu poţi să intervii mai mult decât poţi interveni. E ca la TVA, cu toţi o plătim. Creşte preţul energie, din păcate, trebuie s-o plătim. Problema este că nu poţi să intervii tot timpul după. Ar trebui constant să ai un plan şi o viziune şi o ambiţie de a spune ok, eu cum pot să fac tot ceea ce îmi stă în putere? În primul rând aleg două categorii, trei categorii, cetăţeni vulnerabili, mari consumatori, etc., care aduc valoare. Pe aceia trebuie să-i apăr peste orice limită. (...) Şi lecţie învăţată, i-am protejat, după trebuie să punem în loc nişte politici şi nişte acţiuni care să-i protejeze şi pe ceilalţi", a transmis Alessio Menegazzo.
Lideri din industria energetică, inovatori sau furnizori de servicii s-au reunit miercuri şi joi, în capitala Finlandei, la Eurelectric Power Summit, care anul acesta s-a desfăşurat sub tema "Bringing Power to Life" ("Dând energie vieţii").
Ediţia din 2026 a summitului s-a concentrat pe: importanţa accelerării electrificării în toate sectoarele pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei; securitatea aprovizionării cu energie într-o lume în schimbare; asigurarea competitivităţii Europei pe scena globală prin soluţii energetice inovatoare; mobilizarea investiţiilor şi a infrastructurii necesare pentru a transforma această viziune în realitate.