€ USD
BizLawyer
România și încă șapte state membre ale UE solicită măsuri pentru a împiedica intrarea luptătorilor ruși în UE
13 Martie 2026 Agerpres
Cele opt țări - Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România - au trimis la 11 martie o scrisoare pe care au adresat-o președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa.
Opt state membre ale UE, între care România, au solicitat Uniunii Europene să prezinte urgent măsuri pentru a împiedica intrarea luptătorilor activi și a foștilor combatanți ruși pe teritoriul UE, cu scopul de a evita consecințe negative asupra securității interne, informează vineri EFE.
Cele opt țări - Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România - au trimis la 11 martie o scrisoare pe care au adresat-o președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa.
În scrisoare se menționează că războiul din Ucraina implică 'riscuri pentru securitatea internă', iar printre 'cele mai grave și persistente' riscuri este menționată 'o posibilă deplasare a foștilor combatanți și a combatanților ruși activi (cetățeni ruși) în spațiul Schengen' de liberă circulație în cadrul UE.
'Persoanele care au participat la război ca parte a forțelor armate ale statului agresor prezintă riscuri grave pentru securitatea internă, inclusiv prin infracțiuni violente, rețele criminale organizate, mișcări extremiste sau activități statale ostile în contextul mai larg al acțiunii hibride a Rusiei. Printre aceștia se numără peste 180.000 de infractori cu condamnări anterioare care au fost recrutați din închisorile rusești și trimiși pe front', se explică în scrisoare.
Semnatarii avertizează, de asemenea, că, pe măsură ce rotațiile și potențiala demobilizare continuă, numărul persoanelor care au luptat în război și care doresc să călătorească în străinătate este 'probabil' să 'crească semnificativ'.
De asemenea, cele opt țări semnatare menționează că numărul vizelor Schengen eliberate cetățenilor ruși 'deja a crescut rapid'.
Orice intrare în spațiul Schengen - avertizează acestea - 'poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu', iar 'lipsa de acțiune ar crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi evitate în această etapă'.
Prin urmare, cele opt state semnatare solicită adoptarea de 'măsuri decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative, în regim de urgență'. Și, în acest context, țările europene menționate subliniază necesitatea 'unei aprofundări a cooperării la nivelul UE pentru a aborda această amenințare'.
În scrisoare este reamintit faptul că noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele prevede 'posibilitatea unor noi măsuri restrictive privind vizele în cazul unei deteriorări grave a relațiilor cu o anumită țară terță', inclusiv o categorie propusă care să includă 'foști combatanți și combatanți activi identificați dintr-un stat agresor'.
Cele opt state europene susțin că acest lucru oferă deja o 'bază politică clară' pentru măsuri ulterioare în acest domeniu.
'Invităm Comisia, în strânsă cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu structurile relevante ale Consiliului, să examineze și să prezinte cu promptitudine măsuri concrete care pot fi implementate la nivelul UE, inclusiv modificări specifice ale Codului vizelor sau ale altor instrumente adecvate, în vederea permiterii unei abordări europene coordonate', transmit țările semnatare, care mai subliniază că obiectivul trebuie să fie 'evitarea fragmentării și garantarea unei protecții de securitate coerente în întregul spațiu Schengen'.
De asemenea, cele opt țări solicită utilizarea in extenso a instrumentelor existente pentru a aborda riscurile de securitate din acest domeniu, inclusiv, 'acolo unde este posibil și justificat, refuzul vizelor și permiselor de ședere și impunerea de interdicții de intrare' în întregul spațiu Schengen.
Cele opt țări invită celelalte state membre să se alăture acestei inițiative și consideră că, 'având în vedere gravitatea problemei', aceasta 'merită atenție politică la cel mai înalt nivel'. Totodată, statele menționate anunță că se așteaptă la 'un răspuns european coordonat' la summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 19-20 martie.
Cele opt țări - Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România - au trimis la 11 martie o scrisoare pe care au adresat-o președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa.
În scrisoare se menționează că războiul din Ucraina implică 'riscuri pentru securitatea internă', iar printre 'cele mai grave și persistente' riscuri este menționată 'o posibilă deplasare a foștilor combatanți și a combatanților ruși activi (cetățeni ruși) în spațiul Schengen' de liberă circulație în cadrul UE.
'Persoanele care au participat la război ca parte a forțelor armate ale statului agresor prezintă riscuri grave pentru securitatea internă, inclusiv prin infracțiuni violente, rețele criminale organizate, mișcări extremiste sau activități statale ostile în contextul mai larg al acțiunii hibride a Rusiei. Printre aceștia se numără peste 180.000 de infractori cu condamnări anterioare care au fost recrutați din închisorile rusești și trimiși pe front', se explică în scrisoare.
Semnatarii avertizează, de asemenea, că, pe măsură ce rotațiile și potențiala demobilizare continuă, numărul persoanelor care au luptat în război și care doresc să călătorească în străinătate este 'probabil' să 'crească semnificativ'.
De asemenea, cele opt țări semnatare menționează că numărul vizelor Schengen eliberate cetățenilor ruși 'deja a crescut rapid'.
Orice intrare în spațiul Schengen - avertizează acestea - 'poate avea consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu', iar 'lipsa de acțiune ar crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi evitate în această etapă'.
Prin urmare, cele opt state semnatare solicită adoptarea de 'măsuri decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative, în regim de urgență'. Și, în acest context, țările europene menționate subliniază necesitatea 'unei aprofundări a cooperării la nivelul UE pentru a aborda această amenințare'.
În scrisoare este reamintit faptul că noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele prevede 'posibilitatea unor noi măsuri restrictive privind vizele în cazul unei deteriorări grave a relațiilor cu o anumită țară terță', inclusiv o categorie propusă care să includă 'foști combatanți și combatanți activi identificați dintr-un stat agresor'.
Cele opt state europene susțin că acest lucru oferă deja o 'bază politică clară' pentru măsuri ulterioare în acest domeniu.
'Invităm Comisia, în strânsă cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu structurile relevante ale Consiliului, să examineze și să prezinte cu promptitudine măsuri concrete care pot fi implementate la nivelul UE, inclusiv modificări specifice ale Codului vizelor sau ale altor instrumente adecvate, în vederea permiterii unei abordări europene coordonate', transmit țările semnatare, care mai subliniază că obiectivul trebuie să fie 'evitarea fragmentării și garantarea unei protecții de securitate coerente în întregul spațiu Schengen'.
De asemenea, cele opt țări solicită utilizarea in extenso a instrumentelor existente pentru a aborda riscurile de securitate din acest domeniu, inclusiv, 'acolo unde este posibil și justificat, refuzul vizelor și permiselor de ședere și impunerea de interdicții de intrare' în întregul spațiu Schengen.
Cele opt țări invită celelalte state membre să se alăture acestei inițiative și consideră că, 'având în vedere gravitatea problemei', aceasta 'merită atenție politică la cel mai înalt nivel'. Totodată, statele menționate anunță că se așteaptă la 'un răspuns european coordonat' la summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 19-20 martie.