€ USD
BizLawyer
Uniunea Europeană propune relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil
21 Mai 2025 Agerpres
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți în afara frontierelor sale, faimoasele 'hub-uri de întoarcere'.
Comisia Europeană a propus marți relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil, ca răspuns la solicitarea repetată a unor state membre pentru înăsprirea politicii europene privind migrația, informează AFP.
Această propunere îngrijorează însă ONG-urile pentru protecția migranților și pe unii europarlamentari.
În prezent, legea europeană prevede ca solicitanții de azil să poată fi expulzați spre țări terțe, dar pe care statele membre le consideră ca fiind 'sigure'. Cu toate acestea, este necesar să existe o 'legătură' suficientă între persoana vizată și această țară terță: ca un membru al familiei sale să locuiască acolo, ca solicitantul de azil să fi lucrat deja în acea țară, etc.
Ceea ce propune UE este de a putea fi eliminată această obligație de 'legătură', ceea ce ar permite accelerarea expulzărilor.
'Aceasta înseamnă că un migrant ar putea fi expulzat într-o țară terță cu care el nu are nicio legătură și s-ar putea pomeni într-o situație de vulnerabilitate, chiar de abuz', a alertat eurodeputata centristă Fabienne Keller într-un comunicat, calificând propunerea drept 'problematică'.
Propunerea ar putea fi de asemenea 'ilegală', potrivit lui Meron Knikman de la International Rescue Committee. 'Ar fi crud și inutil să trimiți persoane într-o țară pe care abia de o cunosc sau în care nu au călcat niciodată', a deplâns ea.
ONG-urile apreciază că guvernele europene vor fi de asemenea expuse unui șantaj din partea acestor țări terțe, care ar putea cere o serie întreagă de avantaje politice și financiare pentru găzduirea acestor solicitanți de azil.
Comisia respinge toate aceste critici, dând asigurări că țările în care ei vor fi expulzați vor trebui înainte de toate să respecte drepturile fundamentale și că această propunere are drept obiectiv principal accelerarea analizării solicitărilor de azil.
'Este vorba într-adevăr de a oferi mai multă flexibilitate statelor membre' ale Uniunii Europene, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
Pentru a intra în vigoare, această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre.
Însă Bruxellesul este sub presiunea unor state membre pentru a-și înăspri politica privind migrația, în fața ascensiunii forțelor de dreapta și de extremă dreapta pe întreg continentul.
Comisia Europeană avansează metodic asupra acestui dosar. La mijlocul lui martie, ea a dezvăluit deja primele sale măsuri menite să accelereze expulzările de străini în situație ilegală.
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți în afara frontierelor sale, faimoasele 'hub-uri de întoarcere'. Înainte de a stabili în aprilie o listă de țări pe care le consideră 'sigure' (printre care Tunisia, Maroc sau India), limitând de fapt posibilitățile de azil pentru cetățenii lor.
Îndemnurile la o înăsprire a politicii europene privind migrația au loc în timp ce numărul de treceri clandestine a frontierelor UE a scăzut în mod considerabil.
În 2024, el a atins cel mai scăzut nivel după 2021, când fluxul migrației era încă perturbat de COVID-19, potrivit datelor agenției europene Frontex.
Această propunere îngrijorează însă ONG-urile pentru protecția migranților și pe unii europarlamentari.
În prezent, legea europeană prevede ca solicitanții de azil să poată fi expulzați spre țări terțe, dar pe care statele membre le consideră ca fiind 'sigure'. Cu toate acestea, este necesar să existe o 'legătură' suficientă între persoana vizată și această țară terță: ca un membru al familiei sale să locuiască acolo, ca solicitantul de azil să fi lucrat deja în acea țară, etc.
Ceea ce propune UE este de a putea fi eliminată această obligație de 'legătură', ceea ce ar permite accelerarea expulzărilor.
'Aceasta înseamnă că un migrant ar putea fi expulzat într-o țară terță cu care el nu are nicio legătură și s-ar putea pomeni într-o situație de vulnerabilitate, chiar de abuz', a alertat eurodeputata centristă Fabienne Keller într-un comunicat, calificând propunerea drept 'problematică'.
Propunerea ar putea fi de asemenea 'ilegală', potrivit lui Meron Knikman de la International Rescue Committee. 'Ar fi crud și inutil să trimiți persoane într-o țară pe care abia de o cunosc sau în care nu au călcat niciodată', a deplâns ea.
ONG-urile apreciază că guvernele europene vor fi de asemenea expuse unui șantaj din partea acestor țări terțe, care ar putea cere o serie întreagă de avantaje politice și financiare pentru găzduirea acestor solicitanți de azil.
Comisia respinge toate aceste critici, dând asigurări că țările în care ei vor fi expulzați vor trebui înainte de toate să respecte drepturile fundamentale și că această propunere are drept obiectiv principal accelerarea analizării solicitărilor de azil.
'Este vorba într-adevăr de a oferi mai multă flexibilitate statelor membre' ale Uniunii Europene, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
Pentru a intra în vigoare, această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre.
Însă Bruxellesul este sub presiunea unor state membre pentru a-și înăspri politica privind migrația, în fața ascensiunii forțelor de dreapta și de extremă dreapta pe întreg continentul.
Comisia Europeană avansează metodic asupra acestui dosar. La mijlocul lui martie, ea a dezvăluit deja primele sale măsuri menite să accelereze expulzările de străini în situație ilegală.
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți în afara frontierelor sale, faimoasele 'hub-uri de întoarcere'. Înainte de a stabili în aprilie o listă de țări pe care le consideră 'sigure' (printre care Tunisia, Maroc sau India), limitând de fapt posibilitățile de azil pentru cetățenii lor.
Îndemnurile la o înăsprire a politicii europene privind migrația au loc în timp ce numărul de treceri clandestine a frontierelor UE a scăzut în mod considerabil.
În 2024, el a atins cel mai scăzut nivel după 2021, când fluxul migrației era încă perturbat de COVID-19, potrivit datelor agenției europene Frontex.