€ 5.1165 USD 1.2067
BizLawyer
Corporate & Commercial - Powered by CMS | Regulamentul F-Gas și impactul amendamentelor recent votate de Comisia de Mediu a Parlamentului European
10 Martie 2023 Laura Grigore (Senior Counsel) și Raluca Cretu (Lawyer) - CMS Romania
Instalatorii autorizați vor trebui să se reautorizeze pentru noile echipamente, aceasta după ce organismele de certificare vor dezvolta instruirile corespunzătoare, după care cel mai probabil urmează o perioadă de asimilare și testare.
După o perioadă de dezbateri intens mediatizate, Comisia de Mediu (ENVI) a Parlamentului European a votat pe 1 martie 2023 o serie de amendamente cu impact major în industria gazelor fluorurate și echipamentelor de climatizare și răcire, notează Laura Grigore (Senior Counsel) și Raluca Crețu (Lawyer), avocați CMS Romania, în secțiunea Corporate & Commercial din BizLawyer.
Aceste amendamente fac parte din inițiativa globală de revizuire a Regulamentului F-Gas (respectiv, Regulamentul EU 517/2014 referitor la gazele fluorurate cu efect de seră) inițiată de Comisia Europeană în aprilie 2022.
Iar dacă obiectivele inițiale ale efortului de revizuire erau ambițioase, forma votată a amendamentelor efective este cu mult mai mult. În mod clar, în cazul în care acestea vor fi menținute după ședința plenară a Parlamentului European, vor schimba major modul în care operează industria precum și deservirea consumatorilor, aceasta întrucât modificările au un efect combinat semnificativ.
În primul rând, a fost votată o reducere a cotei legale (calculată în tone de CO2) de punere pe piață a gazelor florurate cu efect de seră (cunoscute și ca gaze F), care includ, printre altele, hidrofluorocarburi (HFC). Acestea contribuie la încălzirea globală și prin urmare, sunt măsurate în ceea ce se numește potențial de încălzire globală (Global Warming Potential sau abreviat GWP, în limba Engleză) iar cu cât potențialul de încălzire este mai mare, cu atât reduce potențialul de a pune pe piață. O reducere dramatică a cotei (la mai mult de jumătate începând cu anul 2027) și apoi reducerea progresivă până la eliminarea completă, atrage automat imposibilitatea de a mai pune pe piață nu numai gazele respective, dar și echipamentele care funcționează pe baza lor (echipamente de aer condiționat, pompe de căldură, echipamente de răcire, etc.).
Aceasta va atrage totodată și dificultăți sau chiar imposibilitatea reparării acestor echipamente, în condițiile în care nu este posibilă înlocuirea cu gaze F pentru a continua funcționarea lor în perioada de viață a produsului.
Alternativele ”verzi” pe de altă parte implică modernizări și inovații tehnologice absolut necesare pentru a asigura trecerea la echipamente care funcționează pe bază de agenți frigorifici naturali, cum sunt propanul, butanul, amoniacul și CO2, care au un potențial de încălzire foarte redus. Însă, echipamentele care funcționează pe bază de agenți frigorifici naturali prezintă o serie de particularități, cum ar fi condiții de instalare în anumite spații care sunt dedicate (cum ar fi camere tehnice), precum și precauții speciale pentru a asigura evitarea unor pericole (explozie, toxicitate, etc.).
Instalatorii autorizați vor trebui să se reautorizeze pentru noile echipamente, aceasta după ce organismele de certificare vor dezvolta instruirile corespunzătoare, după care cel mai probabil urmează o perioadă de asimilare și testare.
Toate acestea trebuie să se întâmple însă într-un interval extrem de scurt, respectiv următorii 3 ani, în care industria va fi nevoită să treacă la noi tehnologii, să producă noi tipuri de echipamente pe care să le pună pe piață spre instalare și utilizare, la prețuri care este de așteptat să reflecte investiția tehnologică.
Opinia aliniată a industriei reprezentate de 12 asociații din domeniu la nivel european reclamă însă imposibilitatea de realiza aceste schimbări și treceri mult prea rapide fata de alternativele curente, în principal din cauza:
Pe de altă parte, promotorii modificărilor de la nivelul Comisiei de Mediu a Parlamentului European consideră că alternativele sunt viabile și realizabile, astfel încât până în anul 2050 să se elimine complet utilizarea gazelor F și să se investească în soluțiile verzi, semnalând totodată faptul că există companii europene care sunt pregătite și vor beneficia de aceste schimbări.
Potrivit procesului legislativ de la nivel european, industria ar mai avea o șansă de a prezenta și obține anumite îmbunătățiri ale poziției curente cu ocazia sesiunii plenare în Parlamentul European înainte de negocierile din faza de trialog cu Consiliul European.
Aceste amendamente fac parte din inițiativa globală de revizuire a Regulamentului F-Gas (respectiv, Regulamentul EU 517/2014 referitor la gazele fluorurate cu efect de seră) inițiată de Comisia Europeană în aprilie 2022.
Iar dacă obiectivele inițiale ale efortului de revizuire erau ambițioase, forma votată a amendamentelor efective este cu mult mai mult. În mod clar, în cazul în care acestea vor fi menținute după ședința plenară a Parlamentului European, vor schimba major modul în care operează industria precum și deservirea consumatorilor, aceasta întrucât modificările au un efect combinat semnificativ.
În primul rând, a fost votată o reducere a cotei legale (calculată în tone de CO2) de punere pe piață a gazelor florurate cu efect de seră (cunoscute și ca gaze F), care includ, printre altele, hidrofluorocarburi (HFC). Acestea contribuie la încălzirea globală și prin urmare, sunt măsurate în ceea ce se numește potențial de încălzire globală (Global Warming Potential sau abreviat GWP, în limba Engleză) iar cu cât potențialul de încălzire este mai mare, cu atât reduce potențialul de a pune pe piață. O reducere dramatică a cotei (la mai mult de jumătate începând cu anul 2027) și apoi reducerea progresivă până la eliminarea completă, atrage automat imposibilitatea de a mai pune pe piață nu numai gazele respective, dar și echipamentele care funcționează pe baza lor (echipamente de aer condiționat, pompe de căldură, echipamente de răcire, etc.).
Aceasta va atrage totodată și dificultăți sau chiar imposibilitatea reparării acestor echipamente, în condițiile în care nu este posibilă înlocuirea cu gaze F pentru a continua funcționarea lor în perioada de viață a produsului.
Alternativele ”verzi” pe de altă parte implică modernizări și inovații tehnologice absolut necesare pentru a asigura trecerea la echipamente care funcționează pe bază de agenți frigorifici naturali, cum sunt propanul, butanul, amoniacul și CO2, care au un potențial de încălzire foarte redus. Însă, echipamentele care funcționează pe bază de agenți frigorifici naturali prezintă o serie de particularități, cum ar fi condiții de instalare în anumite spații care sunt dedicate (cum ar fi camere tehnice), precum și precauții speciale pentru a asigura evitarea unor pericole (explozie, toxicitate, etc.).
Instalatorii autorizați vor trebui să se reautorizeze pentru noile echipamente, aceasta după ce organismele de certificare vor dezvolta instruirile corespunzătoare, după care cel mai probabil urmează o perioadă de asimilare și testare.
Toate acestea trebuie să se întâmple însă într-un interval extrem de scurt, respectiv următorii 3 ani, în care industria va fi nevoită să treacă la noi tehnologii, să producă noi tipuri de echipamente pe care să le pună pe piață spre instalare și utilizare, la prețuri care este de așteptat să reflecte investiția tehnologică.
Opinia aliniată a industriei reprezentate de 12 asociații din domeniu la nivel european reclamă însă imposibilitatea de realiza aceste schimbări și treceri mult prea rapide fata de alternativele curente, în principal din cauza:
- imposibilității de a asigura serviciile legate de echipamentele existente sau lansarea de echipamente noi care ar asigura eficiența energetică, mai ales în condițiile în care durata de viată estimată a echipamentelor de acest tip este mai mare de 10 ani;
- interdicțiile irealizabile legate de gazele F fără a ține cont suficient de siguranță, aplicabilitate, eficiență energetică și costuri;
- ignorarea cerințelor critice de formare și certificare pentru tehnicienii de instalare și service, majoritatea din întreprinderi mici, care vor suporta costurile și riscurile aferente; precum și
- descurajarea producției de echipamente de încălzire și răcire în Uniunea Europeană și mizarea pe țările terțe care nu au acest nivel de restricții.
- interdicțiile irealizabile legate de gazele F fără a ține cont suficient de siguranță, aplicabilitate, eficiență energetică și costuri;
- ignorarea cerințelor critice de formare și certificare pentru tehnicienii de instalare și service, majoritatea din întreprinderi mici, care vor suporta costurile și riscurile aferente; precum și
- descurajarea producției de echipamente de încălzire și răcire în Uniunea Europeană și mizarea pe țările terțe care nu au acest nivel de restricții.
Pe de altă parte, promotorii modificărilor de la nivelul Comisiei de Mediu a Parlamentului European consideră că alternativele sunt viabile și realizabile, astfel încât până în anul 2050 să se elimine complet utilizarea gazelor F și să se investească în soluțiile verzi, semnalând totodată faptul că există companii europene care sunt pregătite și vor beneficia de aceste schimbări.
Potrivit procesului legislativ de la nivel european, industria ar mai avea o șansă de a prezenta și obține anumite îmbunătățiri ale poziției curente cu ocazia sesiunii plenare în Parlamentul European înainte de negocierile din faza de trialog cu Consiliul European.