Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Coordonatele externe sunt cam aceleaşi. Aceasta e prognoza. Nu arată rău. Ceva mai rău decât anterior, să zicem, la final de perioadă de prognoză, în loc de 3,1 -3,4%, în a doua jumătate acestui an, în loc de 3,8% - 4,6%. Dar este făcută cu datele dinainte de 1 mai. Nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor şi prognoza se poate modifica în mod sensibil, nu spun substanţial, se poate modifica. De aceea, nici nu vi-o prezint. Este în raport, o analizaţi fiecare. Inflaţia vine jos. Este un lucru foarte bun. Discuţiile legate de faptul că e cea mai mare din Europa....este, dar în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală, problema majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Să ai un deficit public de 9% şi o inflaţie de 4% nu este deloc în ceea ce priveşte inflaţia o chestiune care nu se poate explica. Cel mai important este acest lucru. Deci avem componenta pe care conduce şi o urmăreşte Banca Naţională în scădere, CORE 2 ajustat. Noi va trebui să drămuim foarte atent cât de mult strângem cererea agregată ca să reducem CORE2 ajustat şi dacă alte componente de inflaţie vor creşte pentru că drămuirea cererii agregat se duce şi în încetinire de creştere economică şi avem deja o încetinire de creştere economică", a explicat Mugur Isărescu.

El a menţionat că BNR va conlucra cu noul Guvern pentru a găsi soluţiile optime care pot duce inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă şi treptată a deficitului public, dar fără să avem recesiune economică.

"Unele măsuri fiscale sunt inflaţioniste, nu? Altele nu sunt inflaţioniste, dar nu ştim care va fi pachetul pe care îl va adopta Guvernul. Şi atunci trebuie să fim precauţi în ceea ce priveşte problema. Nu o să ţinem noi aşa cu reducerea cererii agregate, noi ne facem datoria aici. Dar treaba nu va fi uşoară. Inflaţia însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează astfel premisele, condiţii de stabilitate însă, apropo de golirea de conţinut a noţiunii de stabilitate, să creează condiţiile ca să reducem în partea a doua anului, aşa cum s-a prognozat şi rata dobânzii. Dar dacă avem stabilitate, dacă avem noi presiuni pe curs, noi ce facem? Reducem dobânda de politică monetară şi ea creşte în piaţă, cum s-au întâmplat recent? În trei zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus. Aici sunt riscurile şi am rugat să fie trecută pe primul loc percepţia privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale care s-a terminat - dar văd că ea continuă- şi a tensiunilor politice în creştere. Sunt efecte, s-a trecut în comunicatul Băncii Naţionale, efecte majore asupra fluxurilor de capital, le-am trăit în aceste două săptămâni, efecte majore care se vor vedea în comunicatul de la sfârşitul lunii privind rezerva valutară a băncii naţionale. Şi aceste efecte asupra fluxului de capital se duc pe lichiditate în piaţă. Va fi mult mai dificil să o administrăm. Se duc pe rezerve, cum am spus, şi posibil şi asupra cursului de schimb", a mai declarat Mugur Isărescu.