€ USD
BizLawyer
Boston Consulting Group: Românii sunt printre cei mai pesimiști consumatori din Europa, însă rămân rezilienți la nivel personal și extrem de atenți la prețuri
10 Iunie 2025 BizLawyer
Consumatorii români se confruntă cu tot mai multă incertitudine economică în 2025, adaptându-și comportamentul de consum pe criterii de valoare.
Potrivit celui mai recent sondaj european realizat de Boston Consulting Group (BCG), consumatorii români se numără printre cei mai pesimiști din Europa – 71% exprimă o perspectivă negativă asupra climatului politic, iar 64% sunt îngrijorați de evoluția economiei. BCG a chestionat peste 16.000 de consumatori în aprilie, din nouă țări europene, inclusiv peste 1.800 de respondenți din România. Raportul conturează o imagine detaliată a unei populații aflate sub presiune financiară, dar hotărâtă să valorifice fiecare achiziție la maximum.
„Consumatorii români nu se retrag – ci se recalibrează,” afirmă György Lakatos-Török, senior project manager la BCG și coautor al raportului. „Ei adoptă un optimism pragmatic: își ajustează bugetele, caută valoare, își prioritizează esențialele, dar rămân conștienți de branduri și selectiv optimiști cu privire la situația lor personală.” Aproape 60% dintre consumatori anticipează că vor cheltui mai mult în următoarele șase luni pe produse esențiale precum alimente de bază, medicamente, transport și locuință – subliniind sensibilitatea crescută la costuri.
Inflația rămâne principala îngrijorare pentru români (70%), urmată de prețurile la energie (66%) și tensiunile geopolitice (49%) – toate peste media europeană. Aceste temeri se reflectă în comportamentul de consum: aproape trei din patru români spun că au observat creșteri de prețuri în majoritatea categoriilor, mai ales la bunuri esențiale precum alimente și produse de curățenie. Cheltuielile pentru aceste categorii sunt în creștere – nu din cauza volumelor mai mari, ci ca efect al inflației. Astfel, 53% dintre români se așteaptă la creșteri suplimentare ale cheltuielilor în următoarele șase luni. Prin contrast, categoriile discreționare precum îmbrăcămintea, electronicele, divertismentul și băuturile alcoolice înregistrează scăderi abrupte, atât în cheltuielile actuale, cât și în cele estimate.
Sensibilitatea la preț și fidelitatea față de brand coexistă
România devine una dintre cele mai sensibile piețe la preț din Europa. Un procent ridicat – 76% dintre consumatori caută în mod activ reduceri la achiziționarea de îmbrăcăminte și electrocasnice. Mai degrabă decât să schimbe brandurile, consumatorii preferă să aștepte promoții – reflectând o mentalitate conservatoare, orientată spre valoare. Acest comportament este vizibil în toate categoriile și a devenit o caracteristică definitorie a consumului post-inflaționist.
În același timp, brandurile proprii și etichetele private întâmpină dificultăți în a câștiga încrederea consumatorilor români. O treime dintre respondenți declară că preferă în continuare produsele de brand, iar probabilitatea de a alege alternative private label este sub media europeană în majoritatea categoriilor. Comercianții se confruntă cu o provocare unică: să echilibreze strategiile promoționale cu percepția asupra brandului. Peste o treime dintre români consideră că produsele de brand oferă o calitate superioară față de mărcile proprii, în special în categoriile de alimente și îngrijire personală.
Adopție digitală lentă, dar așteptări ridicate privind termenii de livrare
În timp ce multe țări europene accelerează trecerea către comerțul online, România rămâne în urmă – fiind cea mai slab digitalizată dintre țările analizate. Doar 8% dintre consumatorii români folosesc canalele online ca metodă principală de cumpărături, mult sub media europeană de 12% și mult în urma Regatului Unit (18%) sau Germaniei (15%). Diferențele sunt notabile între mediul urban și cel rural – în zonele rurale adoptarea este mai lentă, din motive demografice și din lipsa infrastructurii (ex. puține puncte de livrare, opțiuni reduse de curierat).
Totuși, așteptările în privința livrării sunt surprinzător de ridicate. Românii cer livrare în ziua următoare pentru categorii precum produse alimentare, gustări și băuturi, ceea ce pune presiune pe platformele de e-commerce și pe rețelele logistice pentru a reduce diferențele dintre așteptări și realitate.
Sustenabilitatea – o preocupare în creștere, dar cu limitări de buget
Consumatorii români devin tot mai atenți la sustenabilitate – 57% declară că iau în calcul impactul asupra mediului în deciziile de cumpărare, cu 13 puncte procentuale peste media europeană. Cu toate acestea, disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile rămâne scăzută: doar 16% dintre respondenți sunt dispuși să achite un preț mai mare pentru opțiuni ecologice, în linie cu reticența europeană de a plăti un „cost verde”.
Ce înseamnă toate acestea pentru branduri și retaileri
Consumatorul român evoluează. Brandurile care vor să aibă succes pe această piață trebuie să ofere mai mult decât prețuri competitive – trebuie să livreze valoare reală, să consolideze loialitatea față de brand și să răspundă preocupărilor etice și de mediu, fără a-i pierde pe consumatorii sensibili la preț.
„Pentru companiile din domeniul bunurilor de consum, acesta nu este momentul retragerii,” spune Lakatos-Török. „Brandurile trebuie să rămână curajoase în strategie – să se concentreze pe acțiuni care construiesc încredere, transparență și relevanță.”
În termeni practici, acest lucru presupune: optimizarea portofoliului de produse, ajustarea strategiilor de preț și investiții în experiențe omnichannel care să răspundă consumatorilor acolo unde se află – atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar.
„Consumatorii români nu se retrag – ci se recalibrează,” afirmă György Lakatos-Török, senior project manager la BCG și coautor al raportului. „Ei adoptă un optimism pragmatic: își ajustează bugetele, caută valoare, își prioritizează esențialele, dar rămân conștienți de branduri și selectiv optimiști cu privire la situația lor personală.” Aproape 60% dintre consumatori anticipează că vor cheltui mai mult în următoarele șase luni pe produse esențiale precum alimente de bază, medicamente, transport și locuință – subliniind sensibilitatea crescută la costuri.
Inflația rămâne principala îngrijorare pentru români (70%), urmată de prețurile la energie (66%) și tensiunile geopolitice (49%) – toate peste media europeană. Aceste temeri se reflectă în comportamentul de consum: aproape trei din patru români spun că au observat creșteri de prețuri în majoritatea categoriilor, mai ales la bunuri esențiale precum alimente și produse de curățenie. Cheltuielile pentru aceste categorii sunt în creștere – nu din cauza volumelor mai mari, ci ca efect al inflației. Astfel, 53% dintre români se așteaptă la creșteri suplimentare ale cheltuielilor în următoarele șase luni. Prin contrast, categoriile discreționare precum îmbrăcămintea, electronicele, divertismentul și băuturile alcoolice înregistrează scăderi abrupte, atât în cheltuielile actuale, cât și în cele estimate.
Sensibilitatea la preț și fidelitatea față de brand coexistă
România devine una dintre cele mai sensibile piețe la preț din Europa. Un procent ridicat – 76% dintre consumatori caută în mod activ reduceri la achiziționarea de îmbrăcăminte și electrocasnice. Mai degrabă decât să schimbe brandurile, consumatorii preferă să aștepte promoții – reflectând o mentalitate conservatoare, orientată spre valoare. Acest comportament este vizibil în toate categoriile și a devenit o caracteristică definitorie a consumului post-inflaționist.
În același timp, brandurile proprii și etichetele private întâmpină dificultăți în a câștiga încrederea consumatorilor români. O treime dintre respondenți declară că preferă în continuare produsele de brand, iar probabilitatea de a alege alternative private label este sub media europeană în majoritatea categoriilor. Comercianții se confruntă cu o provocare unică: să echilibreze strategiile promoționale cu percepția asupra brandului. Peste o treime dintre români consideră că produsele de brand oferă o calitate superioară față de mărcile proprii, în special în categoriile de alimente și îngrijire personală.
Adopție digitală lentă, dar așteptări ridicate privind termenii de livrare
În timp ce multe țări europene accelerează trecerea către comerțul online, România rămâne în urmă – fiind cea mai slab digitalizată dintre țările analizate. Doar 8% dintre consumatorii români folosesc canalele online ca metodă principală de cumpărături, mult sub media europeană de 12% și mult în urma Regatului Unit (18%) sau Germaniei (15%). Diferențele sunt notabile între mediul urban și cel rural – în zonele rurale adoptarea este mai lentă, din motive demografice și din lipsa infrastructurii (ex. puține puncte de livrare, opțiuni reduse de curierat).
Totuși, așteptările în privința livrării sunt surprinzător de ridicate. Românii cer livrare în ziua următoare pentru categorii precum produse alimentare, gustări și băuturi, ceea ce pune presiune pe platformele de e-commerce și pe rețelele logistice pentru a reduce diferențele dintre așteptări și realitate.
Sustenabilitatea – o preocupare în creștere, dar cu limitări de buget
Consumatorii români devin tot mai atenți la sustenabilitate – 57% declară că iau în calcul impactul asupra mediului în deciziile de cumpărare, cu 13 puncte procentuale peste media europeană. Cu toate acestea, disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile rămâne scăzută: doar 16% dintre respondenți sunt dispuși să achite un preț mai mare pentru opțiuni ecologice, în linie cu reticența europeană de a plăti un „cost verde”.
Ce înseamnă toate acestea pentru branduri și retaileri
Consumatorul român evoluează. Brandurile care vor să aibă succes pe această piață trebuie să ofere mai mult decât prețuri competitive – trebuie să livreze valoare reală, să consolideze loialitatea față de brand și să răspundă preocupărilor etice și de mediu, fără a-i pierde pe consumatorii sensibili la preț.
„Pentru companiile din domeniul bunurilor de consum, acesta nu este momentul retragerii,” spune Lakatos-Török. „Brandurile trebuie să rămână curajoase în strategie – să se concentreze pe acțiuni care construiesc încredere, transparență și relevanță.”
În termeni practici, acest lucru presupune: optimizarea portofoliului de produse, ajustarea strategiilor de preț și investiții în experiențe omnichannel care să răspundă consumatorilor acolo unde se află – atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar.