Aproape două treimi (62,5%) dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar peste 43% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână, arată datele unui sondaj de specialitate, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert România.

Potrivit cercetării, munca prin intermediul platformelor digitale (Uber, Glovo, Bolt sau Wolt) a devenit, pentru mulţi lucrători din România, o activitate curentă de obţinere a veniturilor.

La nivel european, alte ţări europene analizate, ponderea celor care apelează la munca pe platforme digitale în mod regulat este ridicat, comparativ cu cel al persoanelor care desfăşoară această activitate ocazional sau sporadic: Polonia (66,2%), Ţările de Jos (65,1%), Franţa (64,1%) şi Spania (62%). Pe de altă parte, procente uşor mai scăzute se înregistrează în Finlanda (55,8%) şi Danemarca (52,1%).

În România, 62,5% dintre lucrătorii care folosesc platformele digitale de muncă în România apelează la acest tip de activitate în mod regulat, iar 43,7% îi dedică mai mult de 20 de ore pe săptămână.

În ceea ce priveşte distribuţia lucrătorilor pe sexe, se constată că în toate ţările analizate ponderea bărbaţilor este mai mare. Astfel, în România, din totalul lucrătorilor de pe platformele digitale, 55,9% sunt bărbaţi, iar 44,1% femei.

Cele mai mari diferenţe de gen se înregistrează în ţările nordice, unde procentul bărbaţilor care lucrează pe platforme este mult mai ridicat decât cel al femeilor: în Finlanda - 66,7% bărbaţi vs. 33,3% femei; în Ţările de Jos - 65,4% bărbaţi vs. 34,6% femei. În schimb, cea mai mică diferenţă de gen se observă în Polonia, unde bărbaţii reprezintă 51,9%, iar femeile 48,1% dintre lucrătorii de pe platformele digitale.

"România nu are încă un cadru legislativ care să reglementeze statutul ocupaţional al lucrătorilor pe platforme. Din această cauză, în anii pandemiei de COVID-19, România rămânea sub anumite ţări europene în ceea ce priveşte numărul persoanelor care lucrau pe platforme digitale", notează realizatorii cercetării.

Conform datelor citate, în afara activităţilor prestate prin intermediul platformelor digitale de muncă, 67,8% dintre lucrătorii din România erau angajaţi, iar 13,5% declarau că sunt lucrători pe cont propriu.

O situaţie similară este înregistrată în Spania, unde 67,3% erau angajaţi faţă de 9,7% lucrători pe cont propriu, în Polonia - 69,7% erau angajaţi faţă de 9,8% lucrători pe cont propriu, respectiv în Slovenia - 61,6% vs 10,3%.

"Indiferent de statutul ocupaţional declarat, muncitorii pe platforme lucrează în aranjamente extrem de individualizate, cu posibilităţi reduse de negociere colectivă şi sindicalizare, într-un vid legislativ care lasă loc abuzurilor şi exploatării muncii lucrătorilor români. Este necesar ca România să abordeze lacunele din legislaţia muncii actuale în ceea ce priveşte statutul ocupaţional al lucrătorului de platformă şi să aplice prevederile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi protecţie socială, în linie cu noua Directivă Europeană aprobată în 2024", sunt de părere specialiştii.

Studiul EIGE, realizat în 2021, are la bază un sondaj care a colectat date de la aproape 5.000 de lucrători pe platforme din zece ţări ale Uniunii Europene: Danemarca, Finlanda, Franţa, Letonia, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.