€ USD
BizLawyer
Consiliul Patronatelor Bancare şi Confederaţia Concordia resping intenţia de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacţiile bancare
10 Iunie 2025 Agerpres
Organizaţiile precizează că se observă, în ultimul timp, o serie de discuţii în spaţiul public despre posibile noi taxe, unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel naţional sau sectorial asupra oportunităţii/efectelor unor astfel de măsuri.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi Confederaţia Patronală Concordia resping ferm intenţia de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzacţiile bancare, conform unui comunicat de presă.
"În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste. În acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din România şi Confederaţia Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional, îşi exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluţii pentru redresarea situaţiei finanţelor publice şi crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare şi creşterea investiţiilor", se menţionează în comunicat.
Organizaţiile precizează că se observă, în ultimul timp, o serie de discuţii în spaţiul public despre posibile noi taxe, unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel naţional sau sectorial asupra oportunităţii/efectelor unor astfel de măsuri.
"În acest sens, menţionăm ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacţiilor bancare, percepută clienţilor persoane fizice şi juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung. În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative", se arată în comunicat.
Organizaţiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilităţii şi eficienţei economice.
Potrivit acestora, soluţiile reale pentru reducerea deficitului bugetar ţin de digitalizarea administraţiei, colectarea eficientă a taxelor, stimularea iniţiativei private şi nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care îşi plătesc cu regularitate obligaţiile fiscale către stat.
"Experienţa anilor trecuţi arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc şi celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat şi mai mult contribuabilii de bună credinţă", se menţionează în comunicat.
CPBR şi Concordia precizează câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacţii bancare: migrarea către plăţile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale şi creşterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare, stoparea/amânarea investiţiilor în infrastructura de plăţi electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF - T); încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiţie neloială pentru băncile româneşti şi un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autorităţile fiscale; migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar şi riscuri de securitate naţională; creşterea inflaţiei determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a preţului produselor şi serviciilor.
De asemenea, o asemenea taxă ar duce la împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condiţiile în care vor fi afectate şi plăţile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocaţii, indemnizaţii, şomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare. Un alt efect ar fi creşterea preţului serviciilor bancare în condiţiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar şi creşterea costurilor de administrare a plăţilor în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor şi produselor bancare, conform principiilor de piaţă.
"Aspectele indicate mai sus au fost sesizate şi de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. Ar fi util ca atunci când "se copiază" iniţiative populiste din alte ţări, iniţiatorii să analizeze şi efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate şi beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicaţiilor dar şi discuţii tehnice constructive cu reprezentanţii mediului de afaceri. Mediul de afaceri doreşte să fie parte din soluţie. Avem expertiza relevantă şi capacitatea de a contribui la construcţia unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voinţă politică în consultarea reală şi transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel naţional sau sectorial", se mai arată în document.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţia patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare - FinBan, afiliată la Confederaţia Patronală Concordia.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în Business Europe, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
"În contextul unei situaţii bugetare critice cu care se confruntă România, care atrage necesitatea luării de măsuri radicale, atragem atenţia că este necesar să fie respectate principiile economice de bază şi să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile şi echilibrate, nu prin măsuri hazardate şi populiste. În acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din România şi Confederaţia Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional, îşi exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluţii pentru redresarea situaţiei finanţelor publice şi crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare şi creşterea investiţiilor", se menţionează în comunicat.
Organizaţiile precizează că se observă, în ultimul timp, o serie de discuţii în spaţiul public despre posibile noi taxe, unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel naţional sau sectorial asupra oportunităţii/efectelor unor astfel de măsuri.
"În acest sens, menţionăm ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacţiilor bancare, percepută clienţilor persoane fizice şi juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung. În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative", se arată în comunicat.
Organizaţiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilităţii şi eficienţei economice.
Potrivit acestora, soluţiile reale pentru reducerea deficitului bugetar ţin de digitalizarea administraţiei, colectarea eficientă a taxelor, stimularea iniţiativei private şi nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care îşi plătesc cu regularitate obligaţiile fiscale către stat.
"Experienţa anilor trecuţi arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc şi celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat şi mai mult contribuabilii de bună credinţă", se menţionează în comunicat.
CPBR şi Concordia precizează câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacţii bancare: migrarea către plăţile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale şi creşterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare, stoparea/amânarea investiţiilor în infrastructura de plăţi electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF - T); încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiţie neloială pentru băncile româneşti şi un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autorităţile fiscale; migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar şi riscuri de securitate naţională; creşterea inflaţiei determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a preţului produselor şi serviciilor.
De asemenea, o asemenea taxă ar duce la împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condiţiile în care vor fi afectate şi plăţile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocaţii, indemnizaţii, şomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare. Un alt efect ar fi creşterea preţului serviciilor bancare în condiţiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar şi creşterea costurilor de administrare a plăţilor în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor şi produselor bancare, conform principiilor de piaţă.
"Aspectele indicate mai sus au fost sesizate şi de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. Ar fi util ca atunci când "se copiază" iniţiative populiste din alte ţări, iniţiatorii să analizeze şi efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate şi beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicaţiilor dar şi discuţii tehnice constructive cu reprezentanţii mediului de afaceri. Mediul de afaceri doreşte să fie parte din soluţie. Avem expertiza relevantă şi capacitatea de a contribui la construcţia unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voinţă politică în consultarea reală şi transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel naţional sau sectorial", se mai arată în document.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţia patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare - FinBan, afiliată la Confederaţia Patronală Concordia.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Concordia este singura organizaţie din România membră în Business Europe, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).