19 Ianuarie 2026 Agerpres
Implementarea urmează un model pe două niveluri: Comisia Europeană supraveghează platformele online și motoarele de căutare foarte mari, cu impact sistemic asupra pieței UE, în timp ce coordonatorii naționali pentru servicii digitale (Digital Services Coordinators - DSC) monitorizează ceilalți intermediari, gestionează plângerile utilizatorilor și efectuează verificările inițiale la nivel național.
Actul UE privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA) a trecut de la faza de pregătire instituțională la cea de aplicare efectivă. De la intrarea sa deplină în vigoare, la 17 februarie 2024, statele membre și-au mutat accentul de la desemnarea autorităților competente și stabilirea normelor naționale către supraveghere, inspecții, sancțiuni și coordonarea cu Comisia Europeană.
Implementarea urmează un model pe două niveluri: Comisia Europeană supraveghează platformele online și motoarele de căutare foarte mari, cu impact sistemic asupra pieței UE, în timp ce coordonatorii naționali pentru servicii digitale (Digital Services Coordinators - DSC) monitorizează ceilalți intermediari, gestionează plângerile utilizatorilor și efectuează verificările inițiale la nivel național. Coordonarea se realizează prin intermediul Consiliului european pentru servicii digitale și al platformei de schimb de informații AGORA.
Irlanda: hub al supravegherii platformelor
Irlanda joacă un rol central, găzduind sediile europene ale unor mari companii de tehnologie precum Meta, Google, TikTok și X. Autoritatea sa de reglementare, Comisia pentru Media (Coimisiun na Mean), este printre cele mai solicitate din UE, din cauza numărului mare de cazuri transfrontaliere. Irlanda pune un accent deosebit pe ''semnalizatorii de încredere'' (trusted flaggers) - ONG-uri și organisme publice ale căror raportări privind conținutul ilegal trebuie tratate cu prioritate de platforme. Acest mecanism este utilizat activ în cazuri legate de protecția copiilor, violența online și încălcări grave ale legii.
Franța: transparență, dezinformare și comerț electronic
Franța abordează DSA dintr-o perspectivă de interes public. Autoritatea sa de reglementare, ARCOM, se concentrează pe transparența algoritmică, combaterea dezinformării și monitorizarea practicilor de comerț online. Autoritățile franceze sunt deosebit de active împotriva interfețelor manipulative de tip dark pattern și participă la investigații la nivelul UE privind bunuri periculoase sau ilegale vândute online.
Germania: acces la date și supravegherea cercetării
Germania pune accent pe accesul cercetătorilor independenți la datele platformelor. Agenția Federală pentru Rețele (Bundesnetzagentur) a dezvoltat mecanisme pentru a răspunde cerințelor privind furnizarea de date în scopuri științifice. Între mai 2024 și sfârșitul anului 2025, agenția a primit aproximativ 850 de plângeri, majoritatea vizând proceduri neclare de raportare, decizii insuficient justificate de eliminare a conținutului sau restricții privind conturile, conținutul și accesul la servicii. Guvernul german consideră pașapoartele digitale ale produselor un instrument-cheie pentru aplicarea mai eficientă a normelor de siguranță, acestea urmând să faciliteze semnificativ controalele asupra produselor vândute prin platforme online.
Bulgaria: recuperarea întârzierilor în aplicare
În Bulgaria, Comisia de Reglementare a Comunicațiilor îndeplinește rolul de coordonator pentru servicii digitale. Pentru utilizatorii bulgari, DSA introduce noi mecanisme de plângere și apel împotriva eliminării insuficient justificate a conținutului sau a blocării conturilor. În 2025, Comisia Europeană a inițiat acțiuni împotriva Bulgariei pentru implementarea incompletă și întârziată a DSA, inclusiv pentru lacune în competențele DSC și în cadrul național de sancțiuni. Ulterior, țara a adoptat modificările legislative necesare, permițând participarea deplină la sistem.
De la reglementare ''soft'' la sancțiuni
Cel mai clar semn că Actul privind serviciile digitale funcționează acum ca un instrument de aplicare îl reprezintă declanșarea unor investigații și sancțiuni concrete la nivel european. Comisia Europeană a lansat mai multe investigații împotriva marilor platforme pentru încălcarea obligațiilor de transparență, pentru neevaluarea și neatenuarea riscurilor sistemice, precum și pentru protecția insuficientă a minorilor.
În 2025, Comisia a aplicat prima amendă semnificativă în temeiul DSA, împotriva platformei X, demonstrând că regulamentul are o putere reală de aplicare. Proceduri oficiale au fost deschise și împotriva TikTok (februarie și aprilie 2024), AliExpress (martie 2024) și Meta (aprilie și mai 2024).
Până la jumătatea anului 2025, Comisia a anunțat că gigantul chinez de comerț online Temu încălca legislația UE prin faptul că nu prevenea în mod adecvat vânzarea de produse ilegale pe platforma sa. Datele indicau un risc ridicat ca consumatorii din UE să întâlnească bunuri interzise. O analiză de tip ''mystery shopping'', realizată de experți ai Comisiei, a arătat că utilizatorii Temu aveau șanse mari să găsească produse neconforme, inclusiv jucării pentru copii și electronice de mici dimensiuni.