€ USD
BizLawyer
EY: 76% dintre companii cunosc facilităţile fiscale, dar un sfert nu le accesează
04 Mai 2026 BizLawyer
Reducerea impactului asupra cash-flow-ului este prioritatea dominantă (75%), urmată de îmbunătăţirea indicatorilor financiari (64%) şi de utilizarea facilităţilor ca instrument de retenţie şi motivare a angajaţilor (61%). Beneficiile fiscale sunt astfel integrate în managementul financiar şi de resurse umane, nefiind tratate ca simple economii punctuale
Peste trei sferturi dintre companiile din România declară că ştiu de existenţa facilităţilor fiscale, însă un sfert dintre acestea nu le utilizează, relevă un studiu EY România, care evidenţiază un decalaj între nivelul de informare şi aplicarea efectivă a acestor instrumente fiscale.
Studiul EY România "Finanţare şi fiscalitate: Cum transformăm cadrul legal în avantaj competitiv privind facilităţile fiscale", derulat în luna aprilie 2026, oferă o imagine relevantă asupra modului în care companiile din România percep fiscalitatea, oportunităţile legislative şi barierele reale în accesarea acestora.
Din analiza răspunsurilor reiese intenţia de utilizare a acestora, dar, pe fondul contextului economic actual, marcat de multiple presiuni financiare şi legislative, se observă şi o tendinţă de abordare prudentă a zonei de beneficii fiscale.
Conform unui comunicat al companiei, nouă din zece companii consideră că nivelul costurilor fiscale este mediu sau ridicat (mediu - 50%, mare - 43%), iar numai 7% consideră că acesta este scăzut. Această percepţie nu reflectă doar nivelul taxelor, ci şi volatilitatea cadrului normativ, frecvenţa modificărilor legislative şi costul conformării. Fiscalitatea este resimţită ca o presiune constantă asupra profitabilităţii şi un factor care influenţează direct deciziile de investiţii.
Această presiune se reflectă imediat în zona de lichiditate. Pentru marea majoritate a companiilor, plata obligaţiilor fiscale nu este un exerciţiu de rutină, ci unul care presupune prioritizare financiară. Peste 90% dintre respondenţi afirmă că plata taxelor fie este dificilă, fie necesită amânarea sau reconfigurarea altor iniţiative. În practică, taxele concurează direct cu investiţiile în tehnologie, extindere sau capital uman, iar facilităţile fiscale sunt percepute mai degrabă ca un mecanism de echilibrare a cash-flow-ului decât ca un beneficiu opţional.
În acest context, nivelul de cunoaştere a facilităţilor fiscale este relativ ridicat. Peste trei sferturi (76%) dintre companii declară că ştiu de existenţa acestor instrumente. Cu toate acestea, cunoaşterea nu se traduce automat în acţiune. Un sfert dintre companii rămân complet în afara acestui cadru, iar multe dintre cele informate ezită să facă pasul către aplicarea efectivă. Studiul indică astfel un decalaj clar între informarea generală şi capacitatea de a aplica prevederile legale.
Atunci când facilităţile sunt accesate, companiile aleg aproape exclusiv instrumente cu impact imediat şi reguli relativ clare. Reducerile de impozit pe profit legate de capitalurile proprii (38%), scutirea impozitului pe profitul reinvestit (38%) sau aplicarea taxării inverse pentru TVA la import (36% dintre respondenţi) sunt primele trei facilităţi preferate, tocmai pentru că oferă beneficii rapide şi reduc presiunea asupra lichidităţii. Ajustările de TVA pentru creanţe neîncasate urmează acelaşi tipar, aproape o treime (28%) dintre respondenţi au bifat această facilitate. Opţiunile de mai sus indică o abordare prudentă, orientată spre rezultate concrete şi evitarea zonelor gri din legislaţie.
Principala barieră în calea extinderii utilizării facilităţilor fiscale nu este lipsa interesului, ci complexitatea normativă. Aproape jumătate dintre companiile care au încercat să aplice au întâmpinat dificultăţi generate de prevederi legislative neclare (43%), neîncadrarea în condiţiile legale (13%) şi alte dificultăţi (birocraţie R&D - 7%). Problema principală rămâne însă aceea că peste o treime dintre respondenţi (37%) nu au aplicat pentru niciun fel de facilităţi fiscale.
Zona de cercetare-dezvoltare (R&D), de exemplu, este percepută ca având un potenţial ridicat, dar o aplicabilitate dificilă din cauza cerinţelor administrative, a proceselor de certificare şi a duratei îndelungate de implementare. Ceea ce ar putea fi tradus în ideea că, fără claritate şi ghidaj, oricât de promiţătoare ar fi, aceste facilităţi rămân subutilizate.
Un alt factor care influenţează decizia de aplicare este percepţia riscului de inspecţie fiscală. Deşi doar un sfert dintre companii (25%) au fost supuse unui control ANAF în legătură cu facilităţile fiscale accesate, teama de verificări rămâne prezentă. Studiul sugerează însă că acest risc este adesea supraestimat. Experienţa relativ limitată a inspecţiilor în acest domeniu indică faptul că aplicarea corect documentată şi fundamentată reduce semnificativ expunerea, iar teama contribuabililor de inspecţiile fiscale nu ar trebui să fie un argument decisiv pentru inacţiune.
De asemenea, datele arată o atitudine indecisă, nu refractară, a contribuabililor. Majoritatea companiilor nu exclud accesarea facilităţilor fiscale, dar nici nu au luat încă o decizie fermă (62%), iar doar o minoritate declară explicit că nu intenţionează să le utilizeze (15%). Această zonă de aşteptare reflectă totuşi o maturizare decizională: companiile nu mai caută soluţii rapide, ci certitudine, predictibilitate şi o înţelegere clară a raportului dintre beneficiu şi risc. Totodată, un sfert dintre respondenţi (24%) au spus că vor accesa facilităţile oferite de legislaţie.
Obiectivele urmărite prin facilităţile fiscale confirmă această abordare pragmatică. Reducerea impactului asupra cash-flow-ului este prioritatea dominantă (75%), urmată de îmbunătăţirea indicatorilor financiari (64%) şi de utilizarea facilităţilor ca instrument de retenţie şi motivare a angajaţilor (61%). Beneficiile fiscale sunt astfel integrate în managementul financiar şi de resurse umane, nefiind tratate ca simple economii punctuale.
Pe de altă parte, studiul evidenţiază şi un potenţial neexploatat în zona fondurilor nerambursabile. Majoritatea companiilor nu au accesat astfel de finanţări (64%), iar dintre cele care au reuşit, predominante au fost accesările de fonduri europene (67%), restul fiind din fonduri naţionale. Barierele sunt similare cu cele întâlnite în cazul facilităţilor fiscale complexe: proceduri greoaie, cerinţe administrative ridicate şi lipsa resurselor dedicate.
Studiul a fost derulat în luna aprilie 2026, pe o bază relevantă de respondenţi, reprezentând companii active pe piaţa din România, cu dimensiuni şi profile diverse. Ca dimensiuni, 43% dintre respondenţi au fost companii cu 1-100 angajaţi, 25% între 251 şi 1.000 de angajaţi, iar 18% companii mari, cu peste 1.000 de angajaţi. Sectorial, au răspuns companii din IT, software şi internet (27%), urmate de servicii financiare (10%), servicii profesionale - consultanţă, cercetare, comunicare (8%) şi industrii reglementate - auto, chimică şi energie (circa 6% fiecare), peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) fiind contribuabili mijlocii şi mari.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii şi consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
Studiul EY România "Finanţare şi fiscalitate: Cum transformăm cadrul legal în avantaj competitiv privind facilităţile fiscale", derulat în luna aprilie 2026, oferă o imagine relevantă asupra modului în care companiile din România percep fiscalitatea, oportunităţile legislative şi barierele reale în accesarea acestora.
Din analiza răspunsurilor reiese intenţia de utilizare a acestora, dar, pe fondul contextului economic actual, marcat de multiple presiuni financiare şi legislative, se observă şi o tendinţă de abordare prudentă a zonei de beneficii fiscale.
Conform unui comunicat al companiei, nouă din zece companii consideră că nivelul costurilor fiscale este mediu sau ridicat (mediu - 50%, mare - 43%), iar numai 7% consideră că acesta este scăzut. Această percepţie nu reflectă doar nivelul taxelor, ci şi volatilitatea cadrului normativ, frecvenţa modificărilor legislative şi costul conformării. Fiscalitatea este resimţită ca o presiune constantă asupra profitabilităţii şi un factor care influenţează direct deciziile de investiţii.
Această presiune se reflectă imediat în zona de lichiditate. Pentru marea majoritate a companiilor, plata obligaţiilor fiscale nu este un exerciţiu de rutină, ci unul care presupune prioritizare financiară. Peste 90% dintre respondenţi afirmă că plata taxelor fie este dificilă, fie necesită amânarea sau reconfigurarea altor iniţiative. În practică, taxele concurează direct cu investiţiile în tehnologie, extindere sau capital uman, iar facilităţile fiscale sunt percepute mai degrabă ca un mecanism de echilibrare a cash-flow-ului decât ca un beneficiu opţional.
În acest context, nivelul de cunoaştere a facilităţilor fiscale este relativ ridicat. Peste trei sferturi (76%) dintre companii declară că ştiu de existenţa acestor instrumente. Cu toate acestea, cunoaşterea nu se traduce automat în acţiune. Un sfert dintre companii rămân complet în afara acestui cadru, iar multe dintre cele informate ezită să facă pasul către aplicarea efectivă. Studiul indică astfel un decalaj clar între informarea generală şi capacitatea de a aplica prevederile legale.
Atunci când facilităţile sunt accesate, companiile aleg aproape exclusiv instrumente cu impact imediat şi reguli relativ clare. Reducerile de impozit pe profit legate de capitalurile proprii (38%), scutirea impozitului pe profitul reinvestit (38%) sau aplicarea taxării inverse pentru TVA la import (36% dintre respondenţi) sunt primele trei facilităţi preferate, tocmai pentru că oferă beneficii rapide şi reduc presiunea asupra lichidităţii. Ajustările de TVA pentru creanţe neîncasate urmează acelaşi tipar, aproape o treime (28%) dintre respondenţi au bifat această facilitate. Opţiunile de mai sus indică o abordare prudentă, orientată spre rezultate concrete şi evitarea zonelor gri din legislaţie.
Principala barieră în calea extinderii utilizării facilităţilor fiscale nu este lipsa interesului, ci complexitatea normativă. Aproape jumătate dintre companiile care au încercat să aplice au întâmpinat dificultăţi generate de prevederi legislative neclare (43%), neîncadrarea în condiţiile legale (13%) şi alte dificultăţi (birocraţie R&D - 7%). Problema principală rămâne însă aceea că peste o treime dintre respondenţi (37%) nu au aplicat pentru niciun fel de facilităţi fiscale.
Zona de cercetare-dezvoltare (R&D), de exemplu, este percepută ca având un potenţial ridicat, dar o aplicabilitate dificilă din cauza cerinţelor administrative, a proceselor de certificare şi a duratei îndelungate de implementare. Ceea ce ar putea fi tradus în ideea că, fără claritate şi ghidaj, oricât de promiţătoare ar fi, aceste facilităţi rămân subutilizate.
Un alt factor care influenţează decizia de aplicare este percepţia riscului de inspecţie fiscală. Deşi doar un sfert dintre companii (25%) au fost supuse unui control ANAF în legătură cu facilităţile fiscale accesate, teama de verificări rămâne prezentă. Studiul sugerează însă că acest risc este adesea supraestimat. Experienţa relativ limitată a inspecţiilor în acest domeniu indică faptul că aplicarea corect documentată şi fundamentată reduce semnificativ expunerea, iar teama contribuabililor de inspecţiile fiscale nu ar trebui să fie un argument decisiv pentru inacţiune.
De asemenea, datele arată o atitudine indecisă, nu refractară, a contribuabililor. Majoritatea companiilor nu exclud accesarea facilităţilor fiscale, dar nici nu au luat încă o decizie fermă (62%), iar doar o minoritate declară explicit că nu intenţionează să le utilizeze (15%). Această zonă de aşteptare reflectă totuşi o maturizare decizională: companiile nu mai caută soluţii rapide, ci certitudine, predictibilitate şi o înţelegere clară a raportului dintre beneficiu şi risc. Totodată, un sfert dintre respondenţi (24%) au spus că vor accesa facilităţile oferite de legislaţie.
Obiectivele urmărite prin facilităţile fiscale confirmă această abordare pragmatică. Reducerea impactului asupra cash-flow-ului este prioritatea dominantă (75%), urmată de îmbunătăţirea indicatorilor financiari (64%) şi de utilizarea facilităţilor ca instrument de retenţie şi motivare a angajaţilor (61%). Beneficiile fiscale sunt astfel integrate în managementul financiar şi de resurse umane, nefiind tratate ca simple economii punctuale.
Pe de altă parte, studiul evidenţiază şi un potenţial neexploatat în zona fondurilor nerambursabile. Majoritatea companiilor nu au accesat astfel de finanţări (64%), iar dintre cele care au reuşit, predominante au fost accesările de fonduri europene (67%), restul fiind din fonduri naţionale. Barierele sunt similare cu cele întâlnite în cazul facilităţilor fiscale complexe: proceduri greoaie, cerinţe administrative ridicate şi lipsa resurselor dedicate.
Studiul a fost derulat în luna aprilie 2026, pe o bază relevantă de respondenţi, reprezentând companii active pe piaţa din România, cu dimensiuni şi profile diverse. Ca dimensiuni, 43% dintre respondenţi au fost companii cu 1-100 angajaţi, 25% între 251 şi 1.000 de angajaţi, iar 18% companii mari, cu peste 1.000 de angajaţi. Sectorial, au răspuns companii din IT, software şi internet (27%), urmate de servicii financiare (10%), servicii profesionale - consultanţă, cercetare, comunicare (8%) şi industrii reglementate - auto, chimică şi energie (circa 6% fiecare), peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) fiind contribuabili mijlocii şi mari.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii şi consultanţă către companii multinaţionale şi locale.