€ USD
BizLawyer
Modificările la Regulamentul de Racordare pot genera creşteri ale preţurilor la energie şi efecte economice în lanţ (asociaţii)
04 Mai 2026 Agerpres
Estimările industriei arată că doar în faza de avizare au fost investite, până în prezent, peste 700 de milioane de euro în dezvoltarea de proiecte energetice, care generează efecte economice pe orizontală, susţinând lanţuri valorice extinse - de la servicii de consultanţă, inginerie şi studii de specialitate până la furnizori şi producători locali şi activităţi conexe.
Modificările propuse la Regulamentul de racordare pot genera creşteri ale preţurilor la energie şi efecte economice în lanţ, precum reducerea numărului de locuri de muncă din sector şi scăderea veniturilor la bugetele locale, pe fondul încetinirii investiţiilor în noi capacităţi de producţie, avertizează Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), într-un comunicat comun, transmis luni.
"În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării accelerate a investiţiilor în sectorul energetic, numărul de avize tehnice de racordare (ATR) emise a crescut considerabil. În acelaşi timp, începând cu anul 2022, au fost puse în funcţiune peste 5,5 GW de capacităţi fotovoltaice şi eoliene, care acoperă în timpul zilei, între 40% şi 50% din producţia de energie electrică. Cu toate acestea, există în continuare un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa şi care cauzează o încărcare 'scriptică' a reţelei. Nevoia unui mecanism de filtrare care să descurajeze proiecte speculative este reală şi recunoscută inclusiv de industrie, care a propus, încă din anul 2019, introducerea unor măsuri precum garanţii pentru emiterea ATR-ului - măsură implementată abia în 2024. Industria este cea care a propus şi încetarea automată a valabilităţii avizului de racordare în cazul în care proiectul nu obţine autorizaţiile necesare într-un termen prestabilit, idee preluată ulterior de ANRE. În forma actuală, însă, din dorinţa de a descuraja proiectele speculative, proiectul de reglementare impune condiţii atât de restrictive încât afectează inclusiv investiţiile cu şanse reale de implementare", se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în practică, dezvoltarea proiectelor este frecvent afectată de întârzieri în procesele de avizare, din cauza constrângerilor instituţionale sau a capacităţii administrative limitate, iar un exemplu relevant este obţinerea avizului de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru turbinele eoliene, unde, doar pentru depunerea cererii, termenele disponibile încep din iunie 2027.
"Facem apel la adoptarea unui regulament coerent şi echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realităţile din teren, să susţină investiţiile şi să contribuie la accelerarea tranziţiei energetice. Este esenţial ca România să menţină un cadru predictibil şi competitiv. Nu este justificată o abordare în care toţi investitorii sunt trataţi ca potenţiali speculanţi. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat şi continuă să livreze la scară capacităţi noi în ultimii ani. Impunerea unor condiţii disproporţionate riscă să blocheze exact proiectele care pot fi implementate", susţin reprezentanţii RPIA şi RWEA.
Estimările industriei arată că doar în faza de avizare au fost investite, până în prezent, peste 700 de milioane de euro în dezvoltarea de proiecte energetice, care generează efecte economice pe orizontală, susţinând lanţuri valorice extinse - de la servicii de consultanţă, inginerie şi studii de specialitate până la furnizori şi producători locali şi activităţi conexe.
"Mai mult, la momentul actual, în sector activează peste 70.000 de angajaţi cu normă întreagă, urmând ca pentru atingerea ţintelor asumate prin Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice - peste 10 GW în energie fotovoltaică şi 7 GW în energie eoliană - numărul acestora să depăşească 100.000 până în 2030", menţionează cele două organizaţii.
De asemenea, în contextul modificărilor propuse la Regulamentul de Racordare la reţeaua electrică, asociaţiile atrag atenţia asupra riscului reapariţiei unui blocaj în sectorul de producţie de energie.
"Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu. Efectele au fost semnificative, iar redobândirea atractivităţii investiţionale a României a necesitat ani de zile şi efort susţinut. De asemenea, un blocaj în dezvoltare înseamnă mai puţine locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale şi o presiune crescută asupra preţurilor la energie. Capacităţile din surse regenerabile, cele mai competitive ca preţ, sunt esenţiale pentru stabilizarea costurilor, aşa cum arată exemplele din Spania şi Portugalia. În contextul actual, marcat de presiuni economice şi geopolitice, precum şi de obiective ambiţioase de decarbonizare, menţinerea predictibilităţii cadrului de reglementare este esenţială, în condiţiile în care fiecare MW instalat contează", notează sursa citată.
"În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării accelerate a investiţiilor în sectorul energetic, numărul de avize tehnice de racordare (ATR) emise a crescut considerabil. În acelaşi timp, începând cu anul 2022, au fost puse în funcţiune peste 5,5 GW de capacităţi fotovoltaice şi eoliene, care acoperă în timpul zilei, între 40% şi 50% din producţia de energie electrică. Cu toate acestea, există în continuare un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa şi care cauzează o încărcare 'scriptică' a reţelei. Nevoia unui mecanism de filtrare care să descurajeze proiecte speculative este reală şi recunoscută inclusiv de industrie, care a propus, încă din anul 2019, introducerea unor măsuri precum garanţii pentru emiterea ATR-ului - măsură implementată abia în 2024. Industria este cea care a propus şi încetarea automată a valabilităţii avizului de racordare în cazul în care proiectul nu obţine autorizaţiile necesare într-un termen prestabilit, idee preluată ulterior de ANRE. În forma actuală, însă, din dorinţa de a descuraja proiectele speculative, proiectul de reglementare impune condiţii atât de restrictive încât afectează inclusiv investiţiile cu şanse reale de implementare", se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în practică, dezvoltarea proiectelor este frecvent afectată de întârzieri în procesele de avizare, din cauza constrângerilor instituţionale sau a capacităţii administrative limitate, iar un exemplu relevant este obţinerea avizului de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru turbinele eoliene, unde, doar pentru depunerea cererii, termenele disponibile încep din iunie 2027.
"Facem apel la adoptarea unui regulament coerent şi echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realităţile din teren, să susţină investiţiile şi să contribuie la accelerarea tranziţiei energetice. Este esenţial ca România să menţină un cadru predictibil şi competitiv. Nu este justificată o abordare în care toţi investitorii sunt trataţi ca potenţiali speculanţi. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat şi continuă să livreze la scară capacităţi noi în ultimii ani. Impunerea unor condiţii disproporţionate riscă să blocheze exact proiectele care pot fi implementate", susţin reprezentanţii RPIA şi RWEA.
Estimările industriei arată că doar în faza de avizare au fost investite, până în prezent, peste 700 de milioane de euro în dezvoltarea de proiecte energetice, care generează efecte economice pe orizontală, susţinând lanţuri valorice extinse - de la servicii de consultanţă, inginerie şi studii de specialitate până la furnizori şi producători locali şi activităţi conexe.
"Mai mult, la momentul actual, în sector activează peste 70.000 de angajaţi cu normă întreagă, urmând ca pentru atingerea ţintelor asumate prin Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice - peste 10 GW în energie fotovoltaică şi 7 GW în energie eoliană - numărul acestora să depăşească 100.000 până în 2030", menţionează cele două organizaţii.
De asemenea, în contextul modificărilor propuse la Regulamentul de Racordare la reţeaua electrică, asociaţiile atrag atenţia asupra riscului reapariţiei unui blocaj în sectorul de producţie de energie.
"Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu. Efectele au fost semnificative, iar redobândirea atractivităţii investiţionale a României a necesitat ani de zile şi efort susţinut. De asemenea, un blocaj în dezvoltare înseamnă mai puţine locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale şi o presiune crescută asupra preţurilor la energie. Capacităţile din surse regenerabile, cele mai competitive ca preţ, sunt esenţiale pentru stabilizarea costurilor, aşa cum arată exemplele din Spania şi Portugalia. În contextul actual, marcat de presiuni economice şi geopolitice, precum şi de obiective ambiţioase de decarbonizare, menţinerea predictibilităţii cadrului de reglementare este esenţială, în condiţiile în care fiecare MW instalat contează", notează sursa citată.