Patru din 10 români declară că au în prezent bani puşi deoparte sau investiţii active, iar economisirea este determinată în principal de nevoia de siguranţă financiară, nu de dorinţa de creştere a averii, conform studiului "Atitudinile de economisire şi investiţii în România", realizat în aprilie 2026 de agenţia de cercetare Wisemetry Research, la comanda Tavex România.

Studiul a fost realizat online pe un eşantion de 1.921 de respondenţi . Obiectivul a fost analizarea comportamentului real de economisire al românilor: câţi economisesc, cine sunt aceştia, cum economisesc, de ce economisesc şi cât de pregătiţi se simt pentru decizii financiare într-un context economic marcat de inflaţie şi incertitudine.

Datele arată că economisirea rămâne o practică prezentă, însă departe de a fi generalizată. Incidenţa este semnificativ mai ridicată în Bucureşti şi marile oraşe, în rândul persoanelor cu studii superioare şi venituri mai mari, în timp ce mediul rural şi categoriile cu nivel educaţional redus înregistrează cele mai mici niveluri de economisire.

"Am realizat acest studiu pentru că discuţia despre economisire şi investiţii în România este de multe ori bazată pe percepţii, nu pe date reale despre comportamentul oamenilor. Am vrut să înţelegem ce îi determină pe români să economisească, ce bariere au şi câtă încredere au în propriile decizii financiare. Credem că educaţia financiară trebuie construită pornind de la realitatea comportamentelor şi a temerilor oamenilor, nu doar din teorie", a declarat Victor Dima, manager de trezorerie în cadrul Tavex România, într-un comunicat.

Motivul dominant pentru care românii economisesc este protecţia financiară. 86% dintre respondenţii care pun bani deoparte spun că o fac pentru situaţii neprevăzute sau siguranţă personală, în timp ce doar 13% menţionează explicit acumularea de avere sau creşterea financiară.

Studiul relevă că majoritatea celor care economisesc pun deoparte sume moderate: 60% economisesc cel mult 10% din venit, iar media ponderii economisite este de 12% din venitul personal. Bărbaţii economisesc, în general, sume mai mari, în timp ce femeile se regăsesc mai ales în categoriile cu economii mai reduse.

În acelaşi timp, aproape o treime dintre cei care reuşesc să economisească au rezerve financiare pentru mai puţin de trei luni de cheltuieli dacă veniturile lor s-ar opri brusc, ceea ce indică o capacitate redusă de a face faţă unei perioade fără venituri. Un procent similar (31%) şi-ar putea acoperi cheltuielile din economii pentru aproximativ 3-5 luni, în timp ce doar 19% ar avea rezerve suficiente pentru mai mult de un an.

Comportamentul de economisire este predominant unul prudent şi orientat spre lichiditate. Românii preferă să îşi ţină economiile în forme simple, cunoscute şi uşor de accesat: 60% dintre cei care au bani puşi deoparte folosesc produse de economisire bancară (conturi de economii sau depozite), 42% îi păstrează numerar în casă, iar 39% ţin economii în conturi curente. În paralel, 29% deţin pensii private facultative, 26% investiţii imobiliare, iar 17% fonduri mutuale sau de investiţii. Totodată, atunci când se gândesc la a-şi proteja valoarea banilor în faţa inflaţiei, românii care economisesc iau în calcul în primul rând active tangibile, iar aurul se află deja printre principalele opţiuni, într-un procent similar cu investiţiile imobiliare.

Deşi 43% dintre cei care economisesc declară că pun bani deoparte regulat, datele sugerează că disciplina financiară este influenţată puternic de stabilitatea veniturilor. Economisirea constantă este mai frecventă în rândul persoanelor cu venituri şi educaţie ridicate, în timp ce gospodăriile cu resurse limitate economisesc mai ales atunci când au venituri suplimentare.

În perspectiva următoarelor 12 luni, sentimentul rămâne precaut: o treime dintre persoanele care au economii estimează că vor economisi mai puţin sau deloc, pe fondul presiunii inflaţioniste şi a costului ridicat al vieţii. Doar 14% se aşteaptă să economisească mai mult decât anul trecut.
Pentru a putea economisi mai mult, cei mai mulţi (56%) spun că ar reduce cheltuielile legate de ieşiri în oraş, vacanţe sau consum discreţionar, ceea ce sugerează că, pentru mulţi, economisirea înseamnă mai ales reducerea riscului şi păstrarea unui minim sentiment de control.

"Datele arată foarte clar că, în România, economisirea este asociată în primul rând cu protecţia şi reducerea anxietăţii financiare. Nu vorbim predominant despre investitori orientaţi spre randament, ci despre oameni care încearcă să construiască un minim sentiment de siguranţă într-un context economic perceput ca instabil", a declarat Tania Chilin, Research Consultant Wisemetry.

Contextul macroeconomic contribuie semnificativ la acest comportament precaut. Rata de economisire a gospodăriilor din România rămâne negativă, la -1%, ceea ce plasează ţara noastră printre puţinele state europene în care populaţia, în medie, cheltuie mai mult decât economiseşte. Situaţia indică o capacitate redusă de economisire la nivelul gospodăriilor, mai ales în comparaţie cu media UE, de 15%.

Potrivit studiului, 74% dintre cei care alocă bani pentru economii declară că sunt preocupaţi de inflaţie, iar percepţia erodării valorii banilor influenţează direct alegerile de economisire şi investiţii.

Deşi 88% dintre cei care au economii afirmă că se simt informaţi atunci când iau decizii legate de bani, economisire sau investiţii, studiul evidenţiază şi un contrast important: 32% spun că au pierdut bani din cauza unor decizii financiare evitabile.

"Există un tipar regional observat şi în ţări precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia: preferinţa pentru active reale şi tangibile faţă de produse financiare complexe. Această preferinţă spre un tip de economisire defensivă nu este echivalentă cu absenţa strategiei, ci este o abordare adaptată unui context în care neîncrederea şi volatilitatea percepută fac din precauţie răspunsul raţional", a explicat prof. univ. dr. Rodica Ianole-Călin, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti.

Concluzia generală a cercetării este că românii sunt dispuşi să economisească, însă capacitatea lor reală este limitată de presiunea economică, de veniturile insuficiente şi de un nivel inegal de educaţie financiară. În acest context, economisirea rămâne mai degrabă un mecanism de protecţie şi reducere a riscului decât o strategie de dezvoltare financiară pe termen lung.

Tavex este cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord şi un jucător pe piaţa din România şi Europa de Sud-Est. Tavex este un membru al Grupului Tavid, înfiinţat în 1991. Compania şi-a deschis porţile în România în 2019 şi are deja trei birouri în Bucureşti şi unul în Cluj.