€ USD
BizLawyer
România are un Consiliu Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice
04 Iunie 2026 Agerpres
Analizele şi recomandările Consiliului vor constitui surse documentate ştiinţific în adoptarea de politici publice pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice.
Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice, un organism independent constituit din cercetători şi experţi de climă şi mediu, a fost lansat cu rolul de a contribui cu expertiză ştiinţifică la înţelegerea schimbărilor climatice, a cauzelor şi evoluţiilor acestora, dar mai ales a impactului şi riscurilor asociate.
Potrivit unui comunicat al iniţiatorilor, analizele şi recomandările Consiliului vor constitui surse documentate ştiinţific în adoptarea de politici publice pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice.
Noua entitate reuneşte cercetători şi experţi în climatologie, meteorologie, agricultură, politici energetice, antropologie medicală şi biodiversitate, precum dr. Mihai Adamescu, dr. Bogdan Antonescu, dr. Gabriel Bădescu, dr. Mihaela Caian, dr. Mihnea Cătuţi, dr. Sorin Cheval, prof. dr. Adina-Eliza Croitoru, prof. dr. Mihai Dima, dr. Radu Dudău, dr. Monica Ioniţă şi dr. Valentin-Veron Toma.
"Membrii Consiliului au participat, de-a lungul timpului, la rapoartele naţionale Starea Climei, care confirmă cu măsurători precise ceea ce observăm cu toţii în ultima vreme, şi anume efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice: valuri de căldură mai frecvente şi mai intense, perioade de secetă prelungită, fenomene meteorologice extreme şi degradarea ecosistemelor", se menţionează în comunicat.
Primul document al Consiliului, prezentat la lansarea ce avut loc miercuri, 3 iunie 2026, conţine recomandări de politici publice privind pregătirea oraşelor, "ţinând cont de faptul că, în zonele urbane din România temperatura medie a verilor a crescut cu până la 2,1 grade Celsius, faţă de perioada 1961-1990, iar numărul zilelor cu stres termic intens s-a dublat triplat în anumite oraşe".
"Schimbările climatice constituie un domeniu trans-disciplinar, atât în ceea ce priveşte cauzele sale, cât şi în domeniile care sunt deja masiv afectate (de ex: agricultura, resursele de apă, sănătatea populaţiei, biodiversitatea, infrastructura de energie şi transport, construcţiile, turismul etc.). Această complexitate îl face dificil de urmărit şi înţeles pe deplin. De aceea, un astfel de organism, care aduce la "masa dezbaterii publice" autoritatea ştiinţifică, va ajuta întreaga societate să avanseze către un nivel de înţelegere care să permită acţiunea eficientă. Acest nivel de înţelegere poate fi atins cu ajutorul unei colaborări strânse între cercetători, factorii de decizie, comunitatea de afaceri, organizaţiile societăţii civile şi cele ce activează în domeniul educaţiei şi, desigur, instituţiile media", notează reprezentanţii Consiliului Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice.
La nivel european, Pactul Climatic este un cadru de conştientizare şi acţiune climatică pentru cetăţeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care, până în 2050, trebuie să se ajungă la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, creşterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor şi nicio persoană şi niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene, iar în România de REPER21.
Potrivit unui comunicat al iniţiatorilor, analizele şi recomandările Consiliului vor constitui surse documentate ştiinţific în adoptarea de politici publice pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice.
Noua entitate reuneşte cercetători şi experţi în climatologie, meteorologie, agricultură, politici energetice, antropologie medicală şi biodiversitate, precum dr. Mihai Adamescu, dr. Bogdan Antonescu, dr. Gabriel Bădescu, dr. Mihaela Caian, dr. Mihnea Cătuţi, dr. Sorin Cheval, prof. dr. Adina-Eliza Croitoru, prof. dr. Mihai Dima, dr. Radu Dudău, dr. Monica Ioniţă şi dr. Valentin-Veron Toma.
"Membrii Consiliului au participat, de-a lungul timpului, la rapoartele naţionale Starea Climei, care confirmă cu măsurători precise ceea ce observăm cu toţii în ultima vreme, şi anume efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice: valuri de căldură mai frecvente şi mai intense, perioade de secetă prelungită, fenomene meteorologice extreme şi degradarea ecosistemelor", se menţionează în comunicat.
Primul document al Consiliului, prezentat la lansarea ce avut loc miercuri, 3 iunie 2026, conţine recomandări de politici publice privind pregătirea oraşelor, "ţinând cont de faptul că, în zonele urbane din România temperatura medie a verilor a crescut cu până la 2,1 grade Celsius, faţă de perioada 1961-1990, iar numărul zilelor cu stres termic intens s-a dublat triplat în anumite oraşe".
"Schimbările climatice constituie un domeniu trans-disciplinar, atât în ceea ce priveşte cauzele sale, cât şi în domeniile care sunt deja masiv afectate (de ex: agricultura, resursele de apă, sănătatea populaţiei, biodiversitatea, infrastructura de energie şi transport, construcţiile, turismul etc.). Această complexitate îl face dificil de urmărit şi înţeles pe deplin. De aceea, un astfel de organism, care aduce la "masa dezbaterii publice" autoritatea ştiinţifică, va ajuta întreaga societate să avanseze către un nivel de înţelegere care să permită acţiunea eficientă. Acest nivel de înţelegere poate fi atins cu ajutorul unei colaborări strânse între cercetători, factorii de decizie, comunitatea de afaceri, organizaţiile societăţii civile şi cele ce activează în domeniul educaţiei şi, desigur, instituţiile media", notează reprezentanţii Consiliului Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice.
La nivel european, Pactul Climatic este un cadru de conştientizare şi acţiune climatică pentru cetăţeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care, până în 2050, trebuie să se ajungă la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, creşterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor şi nicio persoană şi niciun loc să nu fie lăsate în urmă.
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene, iar în România de REPER21.