€ USD
BizLawyer
Românii vor un stat digital care elimină birocraţia şi accelerează modernizarea administraţiei publice (sondaj)
26 Noiembrie 2025 Agerpres
Pentru români, digitalizarea înseamnă, în primul rând, reducerea birocraţiei şi eliminarea drumurilor între instituţii, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online.
Românii asociază digitalizarea statului cu soluţii practice şi uşor de utilizat precum semnătura electronică pentru cetăţeni şi firme (43%), site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36,2%) şi, într-o măsură mai redusă, prezenţa instituţiilor pe reţelele sociale (17,2%), potrivit unui studiu despre percepţia românilor privind digitalizarea statului.
Cercetarea a fost prezentată marţi de către Edge Institute, în cadrul Summitului pentru Guvernanţă Digitală 2025, desfăşurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Realizat împreună cu AtlasIntel în noiembrie 2025, sondajul surprinde felul în care cetăţenii se raportează la transformarea digitală: ce funcţionează, ce frustrează, ce aşteptări au şi ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea statului, se arată într-un comunicat transmis miercuri.
Pentru români, digitalizarea înseamnă, în primul rând, reducerea birocraţiei şi eliminarea drumurilor între instituţii, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online. În topul aşteptărilor se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghişeu (68,7%), circulaţia automată a documentelor între instituţii (61,4%) şi interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverinţelor (57,1%).
Datele studiului arată că 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituţiilor publice, un nivel de interacţiune care le permite să evalueze direct cât de eficient funcţionează digitalizarea statului şi ce îmbunătăţiri aşteaptă de la instituţiile publice, comentează realizatorii sondajului.
Când vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, percepţia este însă rezervată, având în vedere că 65% dintre respondenţi consideră că instituţiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce domenii precum calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private primesc evaluări semnificativ mai bune.
Studiul arată că românii văd în digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cel mai frecvent invocate se află reducerea birocraţiei (65,3%), economisirea timpului (50,5%) şi accesul mai rapid la informaţii şi servicii (48,7%). În acelaşi timp, respondenţii semnalează şi posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariţiei unor locuri de muncă (28,3%) şi dependenţa tot mai mare de tehnologie (28,1%). Chiar şi în contextul avantajelor şi dezavantajelor percepute, aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.
Pe de altă parte, însă, ritmul digitalizării statului este considerat lent sau foarte lent de către 84% dintre respondenţi. "Percepţia indică o dezaliniere clară între aşteptările cetăţenilor şi viteza reală cu care avansează transformarea digitală în instituţiile publice", se precizează în comunicat.
Trei sferturi dintre români (75,8%) spun că România are nevoie de schimbări majore, un indicator clar al presiunii publice pentru modernizare. Această nevoie puternic exprimată se aliniază cu nemulţumirea faţă de ritmul actual al digitalizării: oamenii nu mai vor doar servicii online, ci o transformare reală a modului în care funcţionează statul, se mai arată în documentul citat.
Pentru 77% dintre români, corupţia reprezintă cea mai mare îngrijorare, înaintea stării generale a sistemelor de educaţie şi sănătate, preţurilor ridicate sau războiului din Ucraina. Contextul sugerează că digitalizarea - prin transparenţă şi procese automatizate - este percepută ca o soluţie directă împotriva acestui fenomen.
Datele arată un nivel ridicat de neîncredere în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) şi Preşedinţie (51%). Primăriile se detaşează uşor de acest grup, având un procent mai mic de neîncredere (39%) şi un nivel mai ridicat de încredere (24%). Cu toate acestea, românii atribuie responsabilitatea digitalizării în mod covârşitor prim-ministrului şi Guvernului (75,5%), urmate la mare distanţă de Parlament (41,1%). Actorii privaţi sau Preşedintele sunt percepuţi ca având un rol secundar.
Prezentarea studiului realizată de Robert Berza (Director Executiv Edge Institute), alături de sociologul Barbu Mateescu şi jurnalistul Mihnea Măruţă în cadrul Summitului pentru Guvernanţă Digitală 2025, a subliniat că românii înţeleg digitalizarea mult mai matur decât se credea: nu strict ca proces tehnologic, ci ca pilon în funcţionarea corectă, eficientă şi transparentă a statului. "Datele ne arată că aşteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocraţie inutilă, şi un stat care respectă timpul oamenilor. "Digitalizarea este doar instrumentul - miza reală este încrederea", a declarat Robert Berza, director executiv Edge Institute, citat în comunicat.
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 2.240 de respondenţi adulţi din România, cu recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR). Datele au fost colectate în perioada 12-19 noiembrie 2025.
Cercetarea a fost prezentată marţi de către Edge Institute, în cadrul Summitului pentru Guvernanţă Digitală 2025, desfăşurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Realizat împreună cu AtlasIntel în noiembrie 2025, sondajul surprinde felul în care cetăţenii se raportează la transformarea digitală: ce funcţionează, ce frustrează, ce aşteptări au şi ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea statului, se arată într-un comunicat transmis miercuri.
Pentru români, digitalizarea înseamnă, în primul rând, reducerea birocraţiei şi eliminarea drumurilor între instituţii, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online. În topul aşteptărilor se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghişeu (68,7%), circulaţia automată a documentelor între instituţii (61,4%) şi interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverinţelor (57,1%).
Datele studiului arată că 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituţiilor publice, un nivel de interacţiune care le permite să evalueze direct cât de eficient funcţionează digitalizarea statului şi ce îmbunătăţiri aşteaptă de la instituţiile publice, comentează realizatorii sondajului.
Când vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, percepţia este însă rezervată, având în vedere că 65% dintre respondenţi consideră că instituţiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce domenii precum calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private primesc evaluări semnificativ mai bune.
Studiul arată că românii văd în digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cel mai frecvent invocate se află reducerea birocraţiei (65,3%), economisirea timpului (50,5%) şi accesul mai rapid la informaţii şi servicii (48,7%). În acelaşi timp, respondenţii semnalează şi posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariţiei unor locuri de muncă (28,3%) şi dependenţa tot mai mare de tehnologie (28,1%). Chiar şi în contextul avantajelor şi dezavantajelor percepute, aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.
Pe de altă parte, însă, ritmul digitalizării statului este considerat lent sau foarte lent de către 84% dintre respondenţi. "Percepţia indică o dezaliniere clară între aşteptările cetăţenilor şi viteza reală cu care avansează transformarea digitală în instituţiile publice", se precizează în comunicat.
Trei sferturi dintre români (75,8%) spun că România are nevoie de schimbări majore, un indicator clar al presiunii publice pentru modernizare. Această nevoie puternic exprimată se aliniază cu nemulţumirea faţă de ritmul actual al digitalizării: oamenii nu mai vor doar servicii online, ci o transformare reală a modului în care funcţionează statul, se mai arată în documentul citat.
Pentru 77% dintre români, corupţia reprezintă cea mai mare îngrijorare, înaintea stării generale a sistemelor de educaţie şi sănătate, preţurilor ridicate sau războiului din Ucraina. Contextul sugerează că digitalizarea - prin transparenţă şi procese automatizate - este percepută ca o soluţie directă împotriva acestui fenomen.
Datele arată un nivel ridicat de neîncredere în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) şi Preşedinţie (51%). Primăriile se detaşează uşor de acest grup, având un procent mai mic de neîncredere (39%) şi un nivel mai ridicat de încredere (24%). Cu toate acestea, românii atribuie responsabilitatea digitalizării în mod covârşitor prim-ministrului şi Guvernului (75,5%), urmate la mare distanţă de Parlament (41,1%). Actorii privaţi sau Preşedintele sunt percepuţi ca având un rol secundar.
Prezentarea studiului realizată de Robert Berza (Director Executiv Edge Institute), alături de sociologul Barbu Mateescu şi jurnalistul Mihnea Măruţă în cadrul Summitului pentru Guvernanţă Digitală 2025, a subliniat că românii înţeleg digitalizarea mult mai matur decât se credea: nu strict ca proces tehnologic, ci ca pilon în funcţionarea corectă, eficientă şi transparentă a statului. "Datele ne arată că aşteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocraţie inutilă, şi un stat care respectă timpul oamenilor. "Digitalizarea este doar instrumentul - miza reală este încrederea", a declarat Robert Berza, director executiv Edge Institute, citat în comunicat.
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 2.240 de respondenţi adulţi din România, cu recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR). Datele au fost colectate în perioada 12-19 noiembrie 2025.