€ USD
BizLawyer
Ştefan (Poşta Română): Listarea companiei nu este o prioritate pentru acţionariat
04 Decembrie 2025 Agerpres
Acesta a arătat că, pentru eficientizarea companiilor de stat, au fost stabiliţi o serie de indicatori nefinanciari, de care, însă, nu se ţine cont, cum ar fi numărul de brevete raportat la numărul de angajaţi.
Listarea Companiei Naţionale Poşta Română nu este o prioritate pentru acţionariat, a declarat, joi, directorul general al CNPR, Valentin Ştefan.
"Nu reprezintă o prioritate pentru acţionariat (listarea companiei - n. r.). Câte companii listează Guvernul în general? O să vedeţi că nu există. Sunt acele forme fără fond. Trebuie să le facem că ne cere cineva, dar în realitate, ca noi să înţelegem cât de importantă este o listare, nu se face. România, statul român, o să ajungă la o maturitate bună atunci când o să vedem o companie de stat delistată. Această nevoie de listare nu este una care trebuie făcută ca să-ţi atingi apogeul, ci o faci ca să-ţi atingi anumite nevoi. Ai nevoie de un inflow de cash pentru o perioadă şi îţi vinzi o parte din asset-uri. Când piaţa o cere, ţi le cumperi înapoi şi te delistezi. Aceste schimbări fac parte din viaţa normală a unei companii. Statul român nu cunoaşte aceste lucruri. Noi suntem încă la nivelul de plusvaloare. Care este plus valoarea unei delistări a unei companii? Acolo suntem", a spus Ştefan, într-o conferinţă de presă.
Acesta a arătat că, pentru eficientizarea companiilor de stat, au fost stabiliţi o serie de indicatori nefinanciari, de care, însă, nu se ţine cont, cum ar fi numărul de brevete raportat la numărul de angajaţi.
"Ăsta este un indicator pe care o instituţie care ar trebui să eficientizeze companiile de stat (AMEPIP - n. r.) l-a trecut, l-a listat acolo, dar, în realitate, nu contează numărul brevetelor. România este undeva la primele 50 de ţări din lume la numărul de brevete realizate. Suntem o societate creativă, ştim să inventăm lucruri, dar plusvaloarea acestor brevete în economia reală este extrem de redusă. Suntem pe locul 27 din 27 de ţări ale Uniunii Europene când vine vorba de utilitatea brevetelor româneşti. Vorbim aici la nivel naţional. Vă daţi seama că o companie de stat, oricare ar fi ea, care de zeci de ani n-a mai avut conceptul acesta de a inova, că vine Curtea de Conturi şi spune, 'De ce ai pus un buget de 5 milioane de lei într-o echipă care stă şi gândeşte şi care poate are un brevet odată la 3 ani?' Cum îl justifici? S-a scos lucrul acesta. Deci, nu numărul lor contează, ci calitatea lor. Cum se calculează impactul pe care un brevet îl are în societate, într-o economie de piaţă? Se calculează foarte greu. Un funcţionar, un birocrat, nu poate calcula lucrul acesta că nu ştie cum să o facă, nu are pregătirea necesară", a susţinut acesta.
Compania Naţională Poşta Română a organizat joi o conferinţă de presă cu ocazia lansării flotei operaţionale modernizate şi a primului oficiu poştal modular - ghişeu universal - primele proiecte care prind viaţă sub noua identitate vizuală.
"Nu reprezintă o prioritate pentru acţionariat (listarea companiei - n. r.). Câte companii listează Guvernul în general? O să vedeţi că nu există. Sunt acele forme fără fond. Trebuie să le facem că ne cere cineva, dar în realitate, ca noi să înţelegem cât de importantă este o listare, nu se face. România, statul român, o să ajungă la o maturitate bună atunci când o să vedem o companie de stat delistată. Această nevoie de listare nu este una care trebuie făcută ca să-ţi atingi apogeul, ci o faci ca să-ţi atingi anumite nevoi. Ai nevoie de un inflow de cash pentru o perioadă şi îţi vinzi o parte din asset-uri. Când piaţa o cere, ţi le cumperi înapoi şi te delistezi. Aceste schimbări fac parte din viaţa normală a unei companii. Statul român nu cunoaşte aceste lucruri. Noi suntem încă la nivelul de plusvaloare. Care este plus valoarea unei delistări a unei companii? Acolo suntem", a spus Ştefan, într-o conferinţă de presă.
Acesta a arătat că, pentru eficientizarea companiilor de stat, au fost stabiliţi o serie de indicatori nefinanciari, de care, însă, nu se ţine cont, cum ar fi numărul de brevete raportat la numărul de angajaţi.
"Ăsta este un indicator pe care o instituţie care ar trebui să eficientizeze companiile de stat (AMEPIP - n. r.) l-a trecut, l-a listat acolo, dar, în realitate, nu contează numărul brevetelor. România este undeva la primele 50 de ţări din lume la numărul de brevete realizate. Suntem o societate creativă, ştim să inventăm lucruri, dar plusvaloarea acestor brevete în economia reală este extrem de redusă. Suntem pe locul 27 din 27 de ţări ale Uniunii Europene când vine vorba de utilitatea brevetelor româneşti. Vorbim aici la nivel naţional. Vă daţi seama că o companie de stat, oricare ar fi ea, care de zeci de ani n-a mai avut conceptul acesta de a inova, că vine Curtea de Conturi şi spune, 'De ce ai pus un buget de 5 milioane de lei într-o echipă care stă şi gândeşte şi care poate are un brevet odată la 3 ani?' Cum îl justifici? S-a scos lucrul acesta. Deci, nu numărul lor contează, ci calitatea lor. Cum se calculează impactul pe care un brevet îl are în societate, într-o economie de piaţă? Se calculează foarte greu. Un funcţionar, un birocrat, nu poate calcula lucrul acesta că nu ştie cum să o facă, nu are pregătirea necesară", a susţinut acesta.
Compania Naţională Poşta Română a organizat joi o conferinţă de presă cu ocazia lansării flotei operaţionale modernizate şi a primului oficiu poştal modular - ghişeu universal - primele proiecte care prind viaţă sub noua identitate vizuală.