Când dreptul bancar devine un joc de-a alba-neagra

 

La începutul acestui an scrisesem un alt articol de opinie despre ceea ce era denumit la acel moment printre bancheri drept „Legile antibănci” ori „Legile lui Zamfir”, comentând, în contextul în care se formulaseră deja sesizări de neconstituționalitate privind acele proiecte de lege, critici privind superficialitatea expunerilor de motive. Proiectele de lege vizau plafonarea dobânzilor (dobanda anuală efectivă) aplicate contractelor de creditare privind consumatorii (la diverse plafoane), limitarea sumelor recuperate de agenții de colectare și răscumpărarea la maximum dublul prețului cesiunii, etc.

Deși Curtea Constituțională admisese sesizările de constituționalitate mai sus menționate, în mai 2019 senatorul ALDE Daniel Zamfir, a înaintat Senatului Propunerea legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva cametei şi a altor forme de abuz de putere economică, nr. B219/L406.

Nu intrăm în analiza consistenței expunerilor de motive, relevant este însă faptul că de această dată s-a solicitat avizul Consiliului Economic și Social, acesta fiind depus ca aviz nefavorabil în data de 02.07.2019 și punctează următoarele:

→    „Proiectul de lege reprezintă de fapt o reluare a altor trei proiecte de lege anterioare care au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Printre argumentele reţinute privind neconstituţionalitatea celor trei proiecte au fost reţinute, în afara lipsei avizului CES, şi lipsa studiului de impact. Cu toate acestea, noul proiect a fost depus în Parlament tot fără studiu de impact”;
→    „Deşi susţine că va crea avantaje consumatorilor, proiectul este de natură a da naştere unor disfuncţionalităţi masive pe piaţa creditării, care în final vor afecta tot consumatorii şi economia în general”.

Foarte relevant este însă și avizul Consiliului Legislativ, și acesta negativ, transmis în data de 27.06.2019.

Între multe alte critici aduse menționăm cele reținute de către Consiliul Legislativ în privința limbajului folosit în cadrul expunerii de motive, astfel:
„În ansamblul său, în Expunerea de motive nu se utilizează un limbaj specific stilului normativ, ci anumite exprimări improprii unui instrument de prezentare şi motivare, uneori incorecte, dintre care exemplificăm: „sentimentul irelevanţei şi inutilităţii sociale este agravat de lipsa unei plase de siguranţă socială", „poate gonfia dobânzile la împrumuturile publice", „un interminabil loop al minciunii şi decepţiei", „scopul legislaţiei reprimării dobânzilor excesivă", „bani parazitari", „o formă vinovată de speculaţie a stării de nevoie şi a vulnerabilităţii debitorului", „profituri excepţionale care se extrag din acest comerţ cu nefericirea oamenilor" etc”.

Mai mult decât atât, Consiliului Legislativ aduce critici și în sensul că „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor", aducându-se ca exemplu (negativ) noţiuni şi sintagme precum „dobânda dobânda”, „act juridic creator al datoriei”, „șocul valutar”, „cesiunea de creanțe speculativă”, „scopul de a zădărnici intenția de speculă a cesionarului”, „utilitatea socială a contractului”, etc.
 

În data de 18 septembrie 2019 senatorul Daniel Zamfir, trecut între timp la PSD (membru afiliat), a retras proiectul legislativ descris mai sus. Însă doar pentru a depune în chiar ziua următoare, 19 septembrie 2019, patru noi proiecte de lege privind protecția consumatorilor care vizează aceleași aspecte, și anume plafonarea dobânzilor la credite, conversia în lei a creditelor în valută, executările silite și cesiunile de creanțe:

(a)    Propunerea legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, nr. B452/2019
(b)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe, nr. B453/2019
(c)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit, nr. B454/2019
(d)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor contra executărilor silite abuzive sau intempestive, nr. B455/2019

Și acestea au aceleași teme precum proiectele de legi față de care Curtea Constituțională admisese sesizările de neconstituționalitate în martie 2019.

Dintre avizele solicitate constatăm că au fost depuse cele ale Consiliului Economic și Social care, deși avizează favorabil, menționează, în raport cu toate proiectele, că „aplicarea unor astfel de măsuri fără efectuarea unor studii care să evidențieze soluții pentru impărțirea echitabilă a riscului și costurilor între părți, pot conduce la dezechilibre majore ce vor putea influența negativ procesele economice”.

Proiectele de lege mai sus menționate au fost retrase de către inițiator în data de 28.10.2019, însă oare de ce? Vezi continuarea în Episodul 4.
 

În forme ușor rafinate și completate, inițiativele senatorului Zamfir au fost preluate de un grup extins de senatori și deputați PSD, în data de 23.10.2019 aceștia depunând spre dezbatere la Senat proiecte de lege pe aceeași temă și exact cu aceleași denumiri:
(a)    Propunerea legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, nr. L586/2019
(b)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe, nr. L583/2019
(c)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit, nr. L584/2019
(d)    Propunere legislativă privind protecţia consumatorilor contra executărilor silite abuzive sau intempestive, nr. L585/2019

Informațiile publice existente nu devoalează existența unor studii de impact nici în această procedură.

În aceste condiții este oarecum surprinzătoare obținerea rapidă a avizelor, favorabile, atât de la Consiliul Legislativ, cu observații, de formă și exprimare, dar și atenționând și asupra faptului că anumite soluții promovate sunt deja reglementate și s-ar fi impus mai degrabă amendarea acelor reglementări – în data de 05.11.2019 – cât și de la Consiliului Economic și Social – în data de 12.11.2019.

Circuitul legislativ la Senat a fost închis într-un mod foarte rapid prin aprobarea proiectelor de lege în comisii în data de 04.12.2019 (cu amendamente) respectiv în plen în data de 11.12.2019.

Urmează trimiterea proiectelor de lege spre dezbatere la Camera Deputaților!!!