Avocații din dosarul lui Dragnea depun contestație în anulare după decizia CAB pe completuri de 5

din dosarul DGASPC în care a fost condamnat Liviu Dragnea vor depune contestație având la bază o decizie a CAB care anulează hotărârile CSM și ICCJ ce vizează constituirea completelor de 5 judecători. Deși soluția nu este definitivă, argumentele sunt aplicabile, spun apărătorii.

„Anulează Hot. nr. 1535/2018 a CSM-Secția pentru judecatori și Hotărârile nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al ICCJ”, se arată în decizia Curții de Apel București care stă la baza intenției avocaților din dosarul DGASPC de a formula contestație în anulare.

Decizia Curții de Apel București (CAB) nu este definitivă.

Concret, judecătorul Camelia Bogdan a cerut Curții de Apel București anularea a trei hotărâri ale CSM și ale instanței supreme care vizează constituirea completelor de 5 judecători pentru anul 2019, unul dintre acestea pronunțând decizia de condamnare pentru Liviu Dragnea.

Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM și avocat al unui inculpat din dosarul DGASPC, a declarat pentru MEDIAFAX că ICCJ a constituit în mod nelegal completurile de 5 judecători, iar Curtea de Apel București a reliefat acest aspect prin pronunțarea din dosarul Cameliei Bogdan.

“Camelia Bogdan a solicitat anularea unei hotărâri a Secției pentru judecători a CSM, acea hotărâre care a dispus ca ICCJ să tragă la sorți completele de 5 pentru 2019, acțiunea ei a fost admisă cu o motivare cât se poate de simplă și anume că toate cele trei hotărâri anulate pentru a produce efecte trebuiau să fie publicate în Monitorul Oficial, fiind acte administrative cu caracter normativ. Nefiind publicate nu produc niciun fel de efecte legale”, a explicat avocatul.

Chiar dacă decizia Curții de Apel București nu este definitivă, Toni Neacșu a precizat că argumentele invocate de instanță în motivarea deciziei (pronunțate în 2 octombrie) „sunt pe deplin aplicabile și în cadrul unei contestații în anulare.

Decizia Curții de Apel București poate însemna baza contestațiilor în anulare din dosarul DGASPC, a mai precizat fostul membru CSM. Sub acest aspect, cel mai probabil săptămâna viitoare, avocatul care a reprezentat-o pe Olguța Șefu în dosar a declarat că va depune o contestație în anulare.

“Argumentele juridice aduse de către judecătorul de la Curtea de Apel București pot fi invocate independent de rămânerea sau nu definitivă a acelei hotărâri și într-o contestație în anulare invocată în dosarul Dragnea în sensul că, într-adevăr, hotătârile Colegiului ICCJ prin care s-au stabilit completele de 5 din apel trebuiau publicate în Monitorul Oficial, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât practic sunt în afara legii. Acesta este unul dintre motivele care vor sta la baza contestației în anulare pentru care - eu, cel puțin, voi depune pentru clienta mea din dosarul DGASPC”, a mai spus Toni Neacșu.

Potrivit avocatului, cel puțin o altă parte din acest dosar va depune o astfel de contestație în anulare săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată și de avocații lui Dragnea (condamnat la 3 ani și 6 luni la închisoare).

„Dacă demonstrăm că acel complet a fost nelegal constituit, respectiv constituit în baza unei hotărâri a Colegiului de conducere care este nulă, există șanse ca această contestație să fie admisă. Decizia Curții de Apel se referă la toate completurile constituite în 2019, la sfârșitul anului 2018, începutul anului 2019 - chiar completele care îl vizează și pe Dragnea”, a mai declarat avocatul Toni Neacșu.

Conform motivării deciziei Curții de Apel București, nepublicarea unui act normativ în Monitorul Oficial atrage „sancțiunea inexistenței și pe cale de consecință a inopozabilității, aplicându-se prin analogie dispozițiile art.100 lit.f și art.108 alin.4 din Constituția României”.

„Conchidem, aşadar, că în măsura în care actele administrative adoptate de către Consiliul Superior al Magistraturii au caracter normativ, sunt supuse publicării în Monitorul Oficial”, se arată în motivare în privința hotărârii CSM care vizează tragerea la sorți a completelor de 5 judecători.

Unor astfel de rigori sunt supuse și hotărârile Colegiului de Conducere al ICCJ, arată magistrații de la Curtea de Apel București.

„Hotărârea atacată prin prezenta acțiune reprezintă actul administrativ normativ echivalent al Hotărârii Colegiului de Conducere emisă conform Regulamentului ÎCCJ, în vederea organizării executării legii, fiind supusă, așadar, acelorași rigori referitoare la publicarea în Monitorul Oficial. (...) Curtea mai reține în acest sens, că în viziunea legiuitorului român, conceptul de ”publicare” a actelor administrative reprezintă o garanție a legalității și transparenței administrației publice, iar potrivit jurisprudenței aducerea la cunoștință a unui act normativ se face prin publicare, obligație legală a cărei neîndeplinire atrage sancțiunea inexistenței și pe cale de consecință a inopozabilității”, mai arată documentul citat.