CCR amână pentru a treia oară sesizarea conflictului dintre Parlament şi ÎCCJ pe completurile specializate. Data coincide cu ultimul termen din procesul lui Dragnea

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis să amâne pentru 20 mai sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, sesizare făcută de Florin Iordache. Judecătorii ICCJ au amânat tot pentru 20 mai ultimul termen în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat, în prima instanţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare.

CCR a amânat pentru 20 mai sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, sesizare făcută de Florin Iordache, fiind a doua amânare în privinţa pronunţării în acest caz şi a treia în total.

În şedinţa de pe 11 aprilie, Curtea Constituţională a hotărât să amâne luarea unei decizii din cauza unor probleme de sănătate ale judecătorului raportor Petre Lăzăroiu, care urma să se opereze la coloană.

Înaintea şedinţei CCR de pe 11 aprilie, prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a făcut un apel către magistraţii Curţii de a suspenda procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache. Aceasta a scris pe Facebook că judecătorii CCR nu trebuie să se lase „intimidaţi de atacurile furibunde în stil interlop ale condamnatului penal Liviu Dragnea”.

Părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere, în şedinţa publică de pe 10 aprilie a Curţii Constituţionale.

Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că iniţial legea nu prevedea constituirea în mod obligatoriu a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupţie, însă această prevedere a devenit obligatorie, după modificarea de către Parlament a actului normativ.

De cealaltă parte, preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ea a adus în discuţie şi dezbaterile la momentul revizuirii Constituţiei, precizând că stenogramele discuţiilor dovedesc că a fost stabilit că Preşedintele României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele CSM au atribuţii în sensul sesizării unui conflict juridic între instituţii la Curtea Constituţională.

Şefa instanţei supreme a declarat că ÎCCJ nu a încălcat legea 78/2000, aşa cum este susţinut în sesizarea la CCR a conflictului între cele două instituţii, fiindcă în ceea ce priveşte completurile specializate, constituirea acestora este făcută conform altei legi, 92/1992.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acţiunea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuţiile de către preşedintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.