Daraban (CCIR): Italia a intrat în recesiune,iar România umblă cu nişte cifre de parcă vrea să populeze luna; fac apel la realism

Autorităţile române ar trebui să ţină cont de factorii externi şi de realizările efective ale agenţilor economici atunci când analizează creşterea economică a ţării, nu să se bazeze doar pe majorarea Produsului Intern Brut, a afirmat, vineri, preşedintele Camerei de Comerţ a României (CCIR), Mihai Daraban, în cadrul unor declaraţii de presă.

Daraban a amintit că România este expusă unui risc foarte mare, în condiţiile în care 75% din comerţul ţării se realizează cu ţări din Uniunea Europeană.

"Există aici un pericol permanent de recesiune. Aţi văzut Italia, care a anunţat oficial că a intrat în recesiune. Acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri, pentru că sunt 47.240 de societăţi cu capital italian în România. Să nu credem că firmele cu capital italian din România nu vor fi afectate de recesiunea din Italia. Şi sunt companii semnificative, să nu spun altfel", a atenţionat oficialul CCIR.

În opinia sa, în realitate, România nu are o creştere economică mai mare de 3-4%, din moment ce Italia este în recesiune, iar Germania a anunţat un salt de doar 2%.

"Dacă Germania are un 2%, noi poate avem un 3-4%, dar mai mult nu cred, pentru că una este creşterea economică şi alta este creşterea PIB-ului. Deci, trebuie să ţinem cont de aceşti factori externi. Germania a avut o creştere de 2,2%. Numai noi umblăm cu nişte cifre din acestea de parcă ne apucăm să populăm luna. Fac apel la realism!", a susţinut el.

Daraban a precizat că a solicitat autorităţilor ca, după ce toate societăţile din ţară îşi vor publica bilanţurile contabile, să se facă o analiză clară cu privire la cifra totală de afaceri, care este profitul din exploatare, care este profitul brut, care este profitul net, care sunt pierderile şi atunci "să vorbim de creştere exclusiv economică".

"Ştim bine că în definiţia Produsului Intern Brut sunt variabile care nu prea ţin cont de economie, cum ar fi acel consum, un consum de marfă din import, care influenţează într-adevăr în sus PIB-ul. Şi credeţi-mă că am văzut multe ţări, inclusiv Venezuela, care acum câţiva ani - acum nici nu se mai dă PIB-ul, datorită hiperinflaţiei - dar undeva pe timpul lui Chavez se spunea că are peste 350 de miliarde de dolari PIB şi mureau de foame pe stradă. În Argentina, de asemenea. Deci, nu PIB-ul neapărat că a crescut sau micşorat este un indicator, ci trebuie să ne focalizăm pe rezultatele strict ale persoanelor juridice în România, indiferent de forma de capital, şi acolo vom trage concluzii, cât s-a plătit, cât nu s-a plătit", a explicat Daraban.

El a amintit că există 212.000 de firme la Registrul Comerţului care figurează ca fiind active şi în funcţiune, dar care nu au depus bilanţul.