RECHIZITORIU Black Cube: Cum s-a pus la cale spionarea lui Kovesi şi cum erau alese ţintele

Procurorii DIICOT spun că Daniel Dragomir s-a considerat „investigat abuziv” în dosarul de corupţie început în anul 2015 (în care a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni cu executare, însă în prezent el a fugit din ţară) şi astfel şi-ar fi propus denigrarea fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care o considera responsabilă pentru  „distrugerea” carierei, prin arestarea sa.

Dragomir a fost trimis în judecată, în dosarul Black Cube, pentru grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la sistem informatic, instigare la fals informatic, violarea secretului corespondenţei.

Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către preşedintele României a lui Kovesi pentru un nou mandat, Dragomir a apreciat ca oportun momentul pentru declanşarea campaniei pentru a avea dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea ei, urmată, implicit, de cea a instituţiei pe care o conduce, pentru a plana suspiciuni în privinţa legalităţii  demersurilor în dosarele investigate de D.N.A., spune rechizitoriul obţinut de MEDIAFAX.

„Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul SRI, prin intermediul numitului *** - cetăţean israelian, fost acţionar majoritar la S.C. ***  S.A., condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A. – inculpatul D.D.  a intrat în legătură cu inculpatul D.Z. , reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit”, arată sursa citată.

După negociere, a avut loc o a doua întâlnire cu aceştia, când Dragomir  ar fi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 EUR, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administraţia prezidenţială urma să o ia, în ceea ce priveşte reînvestirea fostei şefe a D.N.A.

Mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind procurorul-şef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia. 

Cum erau alese ţintele de la care puteau fi obţinute detalii sensibile despre Kovesi

Au fost apreciate ca prezentând interes persoane din familia şi anturajul apropiat al şefei DNA, persoane care după caz, de-a lungul timpului, au lucrat şi au fost implicate direct în activitatea concretă a DNA ori îşi desfăşoară activitatea şi în prezent, persoane care au fost cercetate şi au avut anumite calităţi procesuale în cadrul anumitor dosare penale instrumentate de către DNA, etc. 

În acest sens au fost întocmite multiple fişe cu numele şi fotografia persoanei, relaţia cu ţinta (relaţie de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activităţi conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinţa), informaţii diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupatia actuala şi domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul  surselor datelor cuprinse în profile. 

Unele date ar fi fost furnizate chiar de Daniel Dragomir.

„Obţinerea unor date şi informaţii sensibile, într-un timp foarte scurt nu s-ar fi putut produce decât urmare a punerii în practică inclusiv a metodelor şi mijloacelor specifice de tehnică intruzivă pentru procurarea urgentă a acestor date sensibile, relevante, cu potenţial denigrator, mijloace infracţionale ce completau de altfel, în mod obişnuit, obiectul activităţilor investigativ – operative ale firmei de investigaţie israeliene, aspecte confirmate de altfel încă din faza de debut a operaţiunii”.

Cum s-a acţionat:

- activităţi de „scam” constând în pretinderea unor anumite identităţii şi funcţii (jurnalişti, potenţiali clienţi, membri ai mediului academic etc.) sau simularea unor interese (eventuali angajatori, investitori ş.a.), spre a atrage subiecţii la discuţii, a le câştiga încrederea şi loialitatea şi a-i putea manipula ulterior;

- activităţi de  „phishing”, constând în crearea unor pagini web false şi determinarea subiecţilor să introducă în câmpurile dedicate credenţialele conturilor de poştă electronică;

- activităţi din sfera „black hacking”, constând în accesarea ilegală a unor sisteme informatice (segmentul destinat folosirii unui anume cont de poştă electronică) şi transferarea fără drept de date, pentru folosirea ulterioară în scopuri reprehensibile.

Procurorii continuă, însă, cercetările şi după ce Daniel Dragomir a fost trimis în judecată. Potrivit rechizitoriului, anchetatorii au disjuns cercetările cu privire la beneficiarii operaţiunii de spionare a fostei şefe DNA, rămaşi încă neidentificaţi.