ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Tudorel Toader trimite o scrisoare Comisiei de la Veneţia în care spune că a refuzat să dea OUG pe amnistie şi graţiere

02 Decembrie 2019   |   MEDIAFAX

Toader mai arată că Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

 
 
Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, trimite o scrisoare Comisiei de la Veneţia în care spune că a refuzat să dea OUG pe amnistie şi graţiere, iar în procedura parlamentară, sub semnătura sa, Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificărilor la recursul compensatoriu.

În scrisoarea deschisă trimisă către Comisia de la Veneţia, către preşedintele Gianni Buquicchio şi către membrii Comisiei, fostul ministru Tudorel Toader aduce la cunoştinţa Comisiei că în spaţiul public circulă informaţia potrivit căreia Guvernul intenţionează să solicite revocarea sa din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea României. Toader explică de ce s-ar întâmpla acest lucru, afirmând că sunt măsuri pe care nu a vrut să le ia, între care o OUG pe amnistie şi graţiere, şi de aici ar fi declanşat nemulţumiri.


„Refuzul de a promova Ordonanţa de Urgenţă privind amnistia şi graţierea. Se cunoaşte faptul că se insista pentru un act de clemenţă cu puţine excepţii şi fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorităţii guvernamentale din acea perioadă. Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiţiei. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiţiei a dat aviz negativ modificărilor parlamentare. Sub semnătura mea, în controlul de constituţionalitate, ministerul justiţiei a susţinut neconstituţionalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, să fie considerate ca executate, iar parlamentul a mărit de la 3 la 6 zile. În urma respingerii obiecţiei de neconstituţionalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat în Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat în vigoare, producându-şi efectele”, spune Tudorel Toader.

Totodată, Toader arată că în mandatul său de ministru al Justiţiei, MJ a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, „în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă”.

„În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern şi transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanţial, adăugând numeroase soluţii legislative declarate neconstituţionale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituţionalitate. Nici una dintre soluţiile legislative care au fost declarate neconstituţionale nu a fost iniţiată de către Ministerul Justiţiei. Aşa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu este transpusă în legislaţia noastră penală”, scrie Toader în scrisoarea către Comisia de la Veneţia.

Toader mai arată că Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

„În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern şi transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanţial, adăugând numeroase soluţii legislative declarate neconstituţionale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituţionalitate. Nici una dintre soluţiile legislative care au fost declarate neconstituţionale nu a fost iniţiată de către Ministerul Justiţiei. Aşa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul de procedură penală nu a fost pus în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, iar Directiva privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie nu este transpusă în legislaţia noastră procesual penală”, scrie Toader.

În privinţa modificărilor legilor Justiţiei, Tudorel Toader a spus că Ministerul Justiţiei avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justiţiei.

„Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la iniţiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanţiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiţiei. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneţia. Comisia specială a renunţat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneţia. Printre alte soluţii legislative, la iniţiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, iar prin art. 881 – 889 a consacrat şi înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, urmând apoi întreaga odisee parlamentară, cu multe controverse şi neconstituţionalităţi. Refuzul de a promova Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluţiile proiectelor de lege, declarate neconstituţionale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluţiilor validate prin controlul de constituţionalitate; preluarea, cu modificări, a soluţiilor declarate ca fiind parţial neconstituţionale, respectiv, preluarea soluţiilor nesupuse controlului de constituţionalitate, sub motivarea faptului că ”, scrie fostul ministru.

Toader le mai spune membrilor Comisiei de la Veneţia că un alt motiv pentru care se cere revocarea sa este refuzul de a promova Ordonanţă de Urgenţă care să consacre posibilitatea formulării contestaţiei în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complete de 5 judecători.

„Ordonanţa e Urgenţă era solicitată în urma deciziei Curţii Constituţionale, având acelaşi obiect”, spune Tudorel Toader.

Toader acuză că acestea sunt doar câteva exemple care stau la baza unei eventuale propuneri de revocare a sa din calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia, „dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competenţe şi controverse”.

Fostul ministru mai spune că îşi asumă tot ceea ce am făcut sau nu am făcut în domeniul justiţiei, dar că nu îşi asumă nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alţii, în acelaşi domeniu.

„După 10 ani de judecător constituţional, şapte ani de agent de legătură al Curţii Constituţionale la Comisie, având calitatea de membru titular al acesteia, indiferent de calea de urmat,
voi rămâne ataşat valorilor constituţionale promovate de către Comisie”, scrie Tudorel Toader.

Cabinetul Orban ia în calcul formularea unei solicitări pentru a îl retrage pe fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, din funcţia de reprezentant al Comisiei de la Veneţia, declarau, surse politice, pentru MEDIAFAX.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 468 / 20114
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
Bondoc & Asociații își consolidează echipa prin două promovări și o nouă adiție
Cătălin Oroviceanu (ex-KPMG Law) s-a alăturat firmei de private equity Sarmis Capital. El a devenit partener în fondul înființat de Cezar Scarlat, cu care a colaborat la Abris Capital
Bondoc și Asociații anulează o decizie a CNSC și menține atribuirea unui contract de achiziție publică în valoare totală de peste 70 mil. €
MPR Partners anunță despărțirea de partenerul Ioan Roman. Echipa nu se modifică, firma se va numi MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații
Ţuca Zbârcea & Asociaţii obține deblocarea licitației de 176 mil. € pentru achiziția a 100 de tramvaie în București
KPMG Legal România își continuă dezvoltarea strategică în aria serviciilor de consultanță în Tehnologie, IP și Protecția datelor. Flavius Florea se alătură firmei în calitate de Senior Managing Associate
Digitalizarea instanțelor, urmată de implementarea ședințelor de judecată online, reprezintă un veritabil progres, așteptat de multă vreme, spun litigatorii SAA. Roxana Catea, Managing Associate: Normalitatea în litigii, astfel cum o percepeam anterior pandemiei, nu credem că va reveni, ceea ce nu este în detrimentul justițiabililor
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...