Ce sfaturi le dau analiştii companiilor pentru a trece prin „coronacriza” economică. Oportunităţi pentru companiile care îşi vor adapta rapid procesele

Accentuarea epidemiei de coronavirus COVID-19 a creat deja probleme semnificative în economia românească, de la transporturi, la industria de evenimente, turism şi HORECA.

Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, fără măsuri eficiente de reorganizare a business-urilor, multe dintre companiilor din România riscă să se confrunte cu probleme financiare majore ce pot duce la insolvenţe şi faliment.

„Economia românească este mai fragilă ca oricând în faţa efectelor coronavirusului. Cum peste 90% dintre companii se află în zona IMM-urilor şi nu dispun de resurse financiare pe termen mediu şi lung, măsurile de restricţie impuse de autorităţi, pentru a combate epidemia, sunt de natură să le creeze dificultăţi semnificative mai ales în asigurarea cash-flow-ului necesar derulării afacerii", arată specialiştii.

De la firmele de transporturi, la companiile care organizează evenimente şi hoteluri, zeci de mii de firme riscă, în următoarea perioadă, să intre în blocaj financiar.

„Întreruperea culoarelor de transport de marfă şi persoane pe relaţia cu Italia, Spania, generează pierderi financiare semnificative, pe care cele mai multe firme nu şi le-au luat în calcul. La fel şi în industria evenimentelor şi în zona agenţiilor de turism, al căror cash-flow este puternic afectat de restricţii. Aceste business-uri, şi nu numai ele, trebuie să îşi urgent măsuri de reorganizare, pentru a evita blocajul, în condiţiile în care interdependenţa pe lanţurile comerciale este extrem de ridicată în România. Dacă o firmă intră în insolvenţă, va atrage după sine mulţi dintre parteneri’’, afirmă analiştii Sierra Quadrant.

Într-un studiu lansat la începutul lunii ianuarie, compania estima, de altfel, că 2020 va fi anul în care ,,reorganizarea business-ului’’ va fi cuvântul de ordine în economie, pe fondul provocărilor ce ţin de contextul macro-economic plin de incertitudini - deprecierea monedei naţionale, creşterea inflaţiei, scăderea ritmului de creştere a exporturilor, posibila reducere a avansului consumului sau scumpirea creditării.

„Epidemia cu coronavirusului COVID-19 trebuie să determine oamenii de afaceri să îşi reconfigureze business-urile. În astfel de vremuri incerte, dincolo de evitarea panicii, investitorii care vor beneficia cel mai mult sunt cei care acţionează acum. Abordarea de tip ,,să aşteptăm şi să vedem’’ trebuie înlocuită cu măsuri strice de control financiar, printre altele de asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă faţă provocărilor din lanţul de plăţi’’, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, ajustarea planurilor pentru 2020 trebuie să plece de la reevaluarea condiţiilor pieţei şi a implicaţiile pe termen lung.

Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanţ, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.

Analiza performanţei clienţilor, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie, de asemenea, în prim-plan.

„Firmele trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor. Reducerea maturităţii contractelor cu partenerii de afaceri şi corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate şi indicatorii de performanţă variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esenţiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice’’, arată analiza.

O altă măsură optimă şi necesară o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.

„Problemele din China, principalul exportator al lumii, dar şi din Italia, au creat ample probleme de aprovizionare pentru multe companii. Asigurarea unui buffer de aprovizionare, diversificarea surselor de mărfuri şi servicii şi monitorizarea activă a lanţului de aprovizionare sunt esenţiale’’, spun analiştii.

Potrivit sursei citate, majorarea capitalului social, reinvestirea profitului şi evitarea cheltuielilor care nu ţin de esenţa business-ului, şi care vizează achiziţia de automobile, modernizarea sediilor şi aşa mai departe trebuie luate în calcul în perspectiva accentuării crizei.

Pentru firmele care deţin garanţii solide, asigurarea unei linii de finanţare de la bănci, pentru vremuri grele, poate fi o soluţie optimă în caz de probleme de cash-flow. Pentru cele slab capitalizate, în măsura posibilităţilor, managerii ar trebui să caute soluţii pentru rambursarea anticipată a obligaţiilor de plată aflate în derulare.

Analiştii recomandă, de asemenea, acolo unde este posibil contractual, şi schimbarea leasing-ului financiar cu unul operaţional.

În condiţiile accentuării coronacrizei economice, firmele trebuie, totodată, să-şi reconsidere şi politicile de personal. Securizarea angajaţilor experimentaţi, asigurarea unui mediu de lucru sănătos şi sigur, programul flexibil de muncă, care să includă şi munca de acasă, trebuie să se afle în prim-planul preocupării managerilor.

Coronacriza, văzută ca o oportunitate

Potrivit specialiştilor, coronacriza economică este de natură să ofere şi oportunităţi companiilor care îşi vor adapta rapid procesele.

Epidemia de coronavirus creează premizele unei noi realităţi economice, a unui nou ciclu învestiţional în care deciziile de investiţii vor fi, cel mai probabil, mult mai atent corelate cu condiţiile de piaţă, cu potenţialul de prevenire a situaţiilor de risc.

„Probabil că multe companii îşi vor reconsidera relaţia comercială cu China, cu ţările care nu sunt capabile să ofere asistenţă în cazul unor situaţii excepţionale precum trăim în prezent. România poate câştiga semnificativ din această situaţie, dacă va fi capabilă, de exemplu, să ofere infrastructura necesară pentru transferul capacităţilor de producţie din China. La fel şi în turism, unde putem deveni un actor semnificativ, cu investiţii inteligente. Şi în agricultură avem potenţial, dacă vom reuşi, de exemplu, să trecem de la exportul de materie primă la producţia de produse finite. Un exemplu simplu şi relevant – în timp ce ni se strică roşiile pe câmp, importăm bulion, în mare parte, din Italia”, declară Ovidiu Neacşu.

Analiştii mai spun că România trebuie să investească semnificativ mai ales în digitalizarea serviciilor, în inovare, acolo unde ne aflăm pe ultimul loc în Europa.

„Automatizarea producţiei şi a serviciillor, digitalizarea, sunt măsuri esenţiale mai ales în condiţiile crizei de forţă de muncă care se accentuează de la an la an, a schimbărilor climatice şi, de ce nu, a pandemiilor care pot să apară oricând într-o societate globală tot mai puternic conectată”, arată analiza.

Un alt fenomen asociat coronacrizei îl va reprezenta accentuarea fuziunilor şi a achiziţiilor.

„Este o oportunitate pentru mulţi întreprinzători să intre în zone de business în care, anterior, accesul era unul prohibitiv. Identificarea unor soluţii de finanţare a posibilelor achiziţii şi diversificare a serviciilor poate face diferenţa între câştigători şi pierzători în urma problemelor economice generate de coronacriză”, mai spun experţii.