Consiliul Fiscal anticipează un deficit bugetar mai mare decât cel anunţat oficial

Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creştere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 şi peste 7% în 2022, conform unei opinii asupra legii bugetului de stat şi legii bugetului de asigurări sociale.

„Considerând informaţiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente).

CF apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent”, arată documentul.

Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua şi în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambiţioasă, problematică şi, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că pieţele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.

În opinia CF, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, având în vedere şi riscurile în creştere în sensul unei performanţe economice şi fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale ar fi mai însemnate.

Corecţia bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidenţa procedurilor de deficit excesiv al Uniunii Europene, ci şi de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâştigăm controlul asupra finanţelor publice; corecţiile induse de pieţele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern şi din timp, spune Consiliul Fiscal.