ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Ghidul KPMG privind detașarea internațională a lucrătorilor

13 Mai 2020   |   BizLawyer

Detașările internaționale sunt o componentă normală a activităților transfrontaliere ale întreprinderilor, chiar dacă, în această perioadă, ele pot fi organizate diferit. Apariția de locuri de muncă atipice și noi forme de muncă în economia digitală contribuie la sentimentul general de incertitudine în jurul acestei transformări.

 
 
KPMG România a lansat cea de-a 5-a ediție a Ghidului privind detașarea internațională a lucrătorilor. „2020 este anul schimbărilor pentru piața muncii. Brexit, revizuirea Directivei privind detașările, noul principiu de remunerare egală pentru muncă de valoare egală, instituirea unei autorități europene a muncii - sunt doar câțiva dintre factorii care vor remodela mobilitatea internațională a forței de muncă. Nu mai vorbim despre criza COVID-19 care a adus, aproape peste noapte, schimbări uriașe în modul în care lucrătorii internaționali își desfășoară activitatea” explică Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală și Head of People Services, KPMG în România.

Detașările internaționale sunt o componentă normală a activităților transfrontaliere ale întreprinderilor, chiar dacă, în această perioadă, ele pot fi organizate diferit. Apariția de locuri de muncă atipice și noi forme de muncă în economia digitală contribuie la sentimentul general de incertitudine în jurul acestei transformări.


Racovițan continuă: ”Ghidul KPMG privind detașarea lucrătorilor a apărut pentru prima dată în 2016 și de atunci monitorizăm obligațiile companiilor legate de lucrătorii detașați în alte state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Elveția, pornind de la nivelul salariului minim aplicabil și până la procedurile de înregistrare necesare în fiecare stat”.

Ce am aflat din analizarea datelor disponibile pentru acest an?

•    Din cele 31 de state analizate , numai 21 au un salariu minim stabilit la nivel național.
•    Luxembourg este statul cu cel mai mare nivel al salariului minim (2.142 EUR) în timp ce Bulgaria este statul cu cel mai mic nivel al salariului minim (312 EUR). Totuși, acest lucru nu reprezintă o surpriză, întrucât locurile acestor țări în clasament au rămas aceleași încă din 2016 când am început această monitorizare. România se situează pe locul 19 cu un salariu minim de 466 EUR.
•    Parlamentul European propune ca salariul minim să fie stabilit la cel puțin 60% din salariul mediu la nivel național, „pentru a evita disparitățile salariale excesive, pentru a sprijini cererea agregată și redresarea economică și pentru a sprijini convergența socială ascendentă”. În toate cele 17 state membre analizate  nivelul salariului minim aplicabil în 2019 se situa sub pragul de 60% din nivelul salariului mediu brut. În România, salariul minim reprezintă 40% din nivelul salariului mediu. Majorările necesare pentru ca salariul minim să atingă 60% din salariul mediu brut variază între 18% în Polonia și 58% în Slovacia, în România fiind necesara o creștere de aproximativ 49% a salariului minim.
•    Statele cu un nivel scăzut al salariului minim au costuri fiscale mai ridicate pentru angajați. În timp ce Irlanda, țara cu cel mai mare salariu net (pentru scenariul considerat), are o sarcină fiscală asociată salariului minim de 20,46% pentru angajat, țările cu cele mai mici salarii minime, precum Ungaria și Bulgaria, au costuri fiscale pentru angajat de 33,5% și 22,4%. Statul cu cel mai mare cost pentru angajat este România, cu o cotă efectivă de impozitare de 40,85% pentru salariul minim aplicabil în domeniul construcțiilor .
•    În majoritatea statelor membre, compania din țara de origine (cea care dispune detașarea) are obligația să informeze autoritățile de muncă din statul membru gazdă cu privire la activitatea angajatului din țara respectivă. De obicei, acest lucru nu se aplică în cazul călătoriilor de afaceri (așa numite business trips).
•    Această notificare poate fi făcută online sau prin e-mail în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, state precum Letonia și Republica Cehă solicită în continuare ca notificarea să fie depusă în scris direct la autoritățile competente. Nu există cerințe de înregistrare în legătură cu lucrătorii detașați în Islanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie.
•    Comisia Europeană a adoptat propunerea de revizuire a Directivei privind detașarea la 28 iunie 2018, iar Directiva trebuie să fie implementată în legislația națională a fiecărui stat membru până la 30 iulie 2020. Majoritatea statelor membre încă lucrează la acest aspect. Primele state care au implementat deja directiva sunt Belgia, Franța, Polonia și Slovacia.

Scopul principal al acestui ghid este să ajute companiile să înțeleagă principiile generale privind detașarea transfrontalieră a lucrătorilor, precum și potențialele costuri și obligațiile suplimentare asociate detașărilor internaționale, pentru a putea planifica în mod corespunzător activitatea forței de muncă.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 325 / 11898
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Dr. Constantin BRÂNZAN, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 40 de ani de experiență în magistratură, se alătură echipei POPESCU & ASOCIAȚII
Legea mărcilor a fost modificată | Care vor fi efectele aplicării noilor norme și cum se va asigura securitatea juridică și protecția drepturilor conferite titularilor de mărcile înregistrate. Cele mai importante prevederi, explicate de echipa Simion & Baciu
Cum a trecut prin perioada de lockdown un creator de produse Legal-Tech și ce tendințe a observat în rândul clienților-avocați. George Bărcun, SoftVenture: Singura schimbare pentru noi a fost lipsa prânzului comun și a conversațiilor aferente. Firmele de avocatură au avut o abordare foarte matură și profesionistă. În ultima lună am observat o revitalizare generală și mai mult optimism
Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
Bondoc & Asociații își consolidează echipa prin două promovări și o nouă adiție
Cătălin Oroviceanu (ex-KPMG Law) s-a alăturat firmei de private equity Sarmis Capital. El a devenit partener în fondul înființat de Cezar Scarlat, cu care a colaborat la Abris Capital
Bondoc și Asociații anulează o decizie a CNSC și menține atribuirea unui contract de achiziție publică în valoare totală de peste 70 mil. €
MPR Partners anunță despărțirea de partenerul Ioan Roman. Echipa nu se modifică, firma se va numi MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...