ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Propunerile privind bugetul UE sunt inechitabile faţă de ţările central şi est-europene, consideră unii lideri ai acestora

05 Noiembrie 2019   |   AGERPRES

Propunerile Germaniei, ale Comisiei Europene în exerciţiu şi ale preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE prevăd o diminuare a fondurilor de coeziune şi introduc condiţii care determină domeniile unde trebuie să meargă investiţiile.

 
 
Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie privind viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) şi ale Germaniei - susţinută de alte state membre contributoare nete - sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmit agenţiile Reuters şi MTI.

''Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi'', pentru că ea afectează ''politicile tradiţionale'' şi ''introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo'', a explicat premierul ceh Andrej Babis la summitul la care iau parte 17 state din centrul, estul şi sudul Europei.


La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ''inechitabilă'' şi consideră că ea pleacă de la principiul ''cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin''. El a avansat şi câteva sugestii.

Astfel, în opinia lui Viktor Orban ar trebui eliminate rabaturile (restituirea de fonduri deja depuse la bugetul UE către unele state care consideră că au contribuit prea mult, n.red.), întrucât dacă acestea sunt recalculate pe baza volumului plăţilor raportat la PIB, ''atunci avem un tablou complet inechitabil''.

Un alt exemplu de abordare inechitabilă este, în opinia lui Viktor Orban, programul european de cercetare Horizon 2020, el afirmând că 95% din finanţările alocate acestuia merg către ''vechile'' state membre ale UE, astfel că s-ar impune introducerea unui ''element naţional'' la acest capitol.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte politica privind climatul. Pentru ca economia Ungariei să devină neutră în emisii de carbon până în anul 2050, atunci această ţară ar trebui să cheltuiască pe reforme 2,5% din PIB în fiecare an, în timp ce Olanda, de pildă, ar cheltui numai 0,5%, a exemplificat Viktor Orban. El a adăugat că Ungaria este dispusă să ia măsuri pentru a atinge respectiva ţintă europeană privind emisiile de carbon, dar pentru aceasta economia sa are nevoie de alocări de fonduri europene.

Mai mult, faptul că multe din fondurile europene accesate de statele central şi est-europene ''se întorc înapoi'' în statele vest-europene, prin mecanisme economice, ar trebui luat în considerare în elaborarea bugetului UE, a subliniat premier ungar. El a cerut mai multă flexibilitatea în acest buget şi a deplâns că ''propunerea Comisiei merge în direcţia opusă''.

Şi celelalte două state din Grupul de la Vişegrad, Polonia şi Slovacia, au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este prea rigidă cu condiţionalităţile.

Fondurile de coeziune sunt alocate statelor mai sărace ale UE pentru a le ajuta să investească în dezvoltare, astfel încât să-şi reducă decalajele economice faţă de statele mai bogate şi economiile lor să poată face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană. Însă propunerile Germaniei, ale Comisiei Europene în exerciţiu şi ale preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE prevăd o diminuare a fondurilor de coeziune şi introduc condiţii care determină domeniile unde trebuie să meargă investiţiile.

De asemenea, Germania, care contribuie cu circa 25% la bugetul multianual al UE, a cerut o diminuarea a acestuia până la cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, solicitare sprijinită de alte state contributoare nete, inclusiv Suedia, Olanda sau Austria, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede o proporţie de 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună. Situaţia este complicată şi mai mult eventualitatea unei recesiuni şi de retragerea Regatului Unit, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.

Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE lucrează o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre şi pe care o va prezenta la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 310 / 11003
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Ce firme de avocați au lucrat în cele mai mari tranzacții din 2019 | Reff & Asociații și Wolf Theiss au asistat cele mai multe fuziuni și achiziții din Top 10. Echipele care au gestionat juridic fiecare proiect
Dentons își întărește practica de Banking & Finance la nivel regional
Noerr își întărește echipa corporate ̸ M&A, real estate și litigii. Iulian Sorescu devine Partener
RIL. Hotărârea ICCJ 1 ̸2020 | AVRAM LAW a asistat Asociația Română a Băncilor la redactarea memoriului în vederea soluționării chestiunii privind poprirea asupra conturilor instituțiilor publice
Cum lucrează și ce mandate primește echipa axată pe Fiscalitate ̸Taxe de la Țuca Zbârcea & Asociații. Alianța cu Andersen Global oferă acces la know-how și competențe globale, dar și la proiecte transfrontaliere și clienți internaționali
Anda Todor, fost coordonator al biroului Dentons, se alătură firmei Istocescu & Vintilă ca Managing Partner. Todor, Istocescu & Vintilă – TIV Legal vrea să imprime o nouă tendință pe piața locală de avocatură
Mitel & Asociații a asistat fondul ACCESSION II în vânzarea companiilor Lipomin SA şi Carpatina SA. Ce avocați a avut Prodal 94, firma lui Jabbar Kanani, în această achiziție
Din vorbă-n vorbă cu Lavinia Aftodor, Senior Legal Counsel la BCR, singurul In-House Counsel desemnat Rising Star în România de către Euromoney. “Munca de in-house lawyer nu este rutinantă, sarea și piperul sunt prezente zi de zi. E o plăcere să îmi regăsesc vechi colegi de breaslă, din case de avocatură de prestigiu, cu care să fac echipă în cadrul unui proiect complex”
Cum lucrează avocații de IP de la bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ. Activitatea intensă în 2019, cu numeroase elemente de inovație, prin soluții aplicate pentru protecția drepturilor clienților. Anul acesta va fi extinsă interconectarea domeniului IP cu domeniile TMT
act | Botezatu Estrade Partners face o primă rundă de promovări și recrutare sub noul brand. Mihaela Poșircă devine partener, alți avocați fac un pas înainte în carieră
CJUE: Confiscarea sumelor nedeclarate la frontiera României este contrară dreptului UE. Țuca Zbârcea & Asociații a sesizat Curtea europeană
Filip & Company a asistat BT Leasing în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni de 40 de milioane euro
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...