Operatorii din turism cer Guvernului introducerea Kurzarbeit şi suspendarea obligativităţii de returnare a banilor pe vacanţele anulate

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) s-a concentrat în ultimul timp pe trei obiective principale în discuţiile cu reprezentanţii Guvernului, respectiv suspendarea obligativităţii returnării banilor turiştilor care au plătit vacanţe, introducerea modelului german de sprijinire a locurilor de muncă Kurzarbeit şi acordarea de granturi nerambursabile şi de credite cu dobândă zero, a declarat, marţi, Dan Goicea, vicepreşedinte al ANAT, avertizând că operatorii de turism nu mai rezistă mult.

"ANAT s-a concentrat în întâlnirile cu Guvernul din ultima vreme pe câteva obiective. În mod special avem o problemă cu legislaţia actuală, care a fost introdusă în 2018 ca urmare a unei directive europene care a fost implementată în toate ţările din comunitatea europeană, dar bineînţeles că nimeni nu a prevăzut această pandemie, iar ea era făcută pentru vreme de pace, cum zicem noi acum. Noi suntem acum în vreme de război. Nu funcţionează legislaţia cum ar trebui şi de aceea noi am fost primii care am cerut suspendarea unor clauze, respectiv acestea cu returnarea banilor. Până acum nu ne-a deranjat faptul că mai aveam câte un client care cerea returnarea banilor, era un procent de sub 1% poate pe an pentru asemenea solicitări, din motive că au divorţat, că s-a îmbolnăvit, că a păţit ceva, exista şi asigurarea care îi acoperea, nu era nicio problemă. Deci, totul funcţiona perfect, însă acum, când am fost solicitaţi cu sutele să returnăm banii, deja este o mare problemă şi asta a fost una dintre solicitările noastre - ca să nu fim obligaţi - pentru că nimeni nu are capital pus deoparte încă o dată sumele pe care le încasează", a afirmat Goicea, într-o conferinţă organizată de Cocktail Holidays, agenţie de turism al cărei director general este.

A doua solicitare cu care agenţiile de turism s-au îndreptat către Guvern a fost introducerea modelului german de sprijinire a locurilor de muncă denumit Kurzarbeit.

"A doua problemă pe care o solicităm a fost introducerea noţiunii de Kurtzarbeit. Am apărut cu toţii din ANAT şi am solicitat acest lucru. Este un fel de compensare pentru întreprinderile/firmele care au probleme de genul acesta, în care o parte din salariul angajaţilor va fi susţinut de către stat. Este practicat în Germania de mulţi ani şi acum, spre exemplu, firmele care nu s-au închis şi au probleme - o cădere de peste 30% a activităţii, încasărilor - primesc un ajutor din partea statului, în sensul că 60% din salariul angajaţilor este compensat de stat, iar patronul este obligat să plătească doar 40%. Sigur, şi cu termene de întârziere la plata taxelor, aşa cum şi la noi s-a acordat doar pe perioada asta (de carantină - n. r.). Probabil că se prelungeşte până mai încolo, nu foarte mult", a menţionat el.

În acest sens, vicepreşedintele ANAT a atras atenţia asupra faptului că Ministerul Muncii anunţă de câteva luni că elaborează un proiect şi că statul va suporta 41,5% din salariul angajaţilor, dar că încă nu se aplică.

"Şi Ministerul Muncii se pare că de câteva luni tot ne anunţă că elaborează un proiect şi că va fi şi la noi cu o compensare de 41,5%. Nu ştiu cum a ieşit această cifră, dar e bine şi cu 40%, numai să dea drumul odată şi să meargă. Aşteptăm şi ca această lege să fie introdusă şi să se şi aplice, pentru că nu mai rezistăm mult", a afirmat Dan Goicea.

În plus, a spus acesta, în Germania există noţiunea de angajat cu 4 ore de muncă, care nu are un salariu de 500 de euro, şi pentru care angajatorul nu plăteşte niciun impozit, ceea ce iar este un ajutor pentru companii.

"Şi noi mai avem pe perioada verii nevoie de diverşi tineri care pot să lucreze şi să-i putem angaja cu 4 ore. Sunt mulţi dornici să vină şi pentru practică, plus că se fac cunoscuţi la angajatori. Pe unii i-am şi angajat ulterior, după ce i-am cunoscut. Este o metodă foarte bună şi ar fi în avantajul nostru", a arătat CEO Cocktail Holidays.

Un al treilea aspect ridicat de vicepreşedintele patronatului agenţiilor de turism este cel al acordării de granturi nerambursabile şi de credite cu dobândă zero, deşi în opinia sa aceste scutiri ar trebui acordate cel puţin pe următorii doi ani.

"A treia problemă pe care ne-am concentrat a fost aceea a granturilor nerambursabile şi a creditelor pentru perioada pandemiei, creditele care s-au stabilit că se pot accesa prin FNGCIMM. Nu ştiu însă dacă cineva a primit până acum vreun credit cu dobândă zero pe anul acesta doar. Din păcate, aceste credite sunt în mod normal luate pentru compensarea pierderilor de anul acesta, care nu se vor recupera până la sfârşitul anului. Ele ar fi trebuit scutite pe cel puţin 2 ani de acum încolo de dobândă. În sfârşit, să sperăm că dacă va funcţiona cât de cât şi vor fi acordate uşor vom putea avea acces şi bineînţeles o să ne mai recuperăm când ne-om recupera", a menţionat Goicea.

Potrivit acestuia, numărul salariaţilor din agenţiile de turism se ridică la 12.000, la care se adaugă cel al angajaţilor din hoteluri şi restaurante - 400.000 - şi astfel ajunge la o forţă de muncă deloc neglijabilă, care are nevoie de sprijin în această perioadă.

"Acestea sunt solicitările noastre ca asociaţie naţională a agenţiilor de turism. Principalele pe care le susţinem pentru ajutorul agenţiilor, care sunt în număr de câteva sute, dar au circa 12.000 de angajaţi. Cei din hoteluri şi restaurante mai sunt încă 400.000. Deci, în total, suntem chiar aproape jumătate de milion de angajaţi, zic eu considerabil, când ştii că forţa de muncă în România în domeniul privat este undeva în jur de 3,8 milioane. Este un sector foarte important, nu cum a zis domnul ministru Popescu (Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - n. r.) că suntem neglijabili, că venim cu 1% la PIB. Nu este aşa. Bineînţeles că turismul are influenţă mult mai mare, dar politicienii întotdeauna ştiu mai bine, însă uită că toţi suntem plătitori de taxe şi necesităm respectul cuvenit pentru orice plătitor de taxe. În general, politicienii, aşa cum se mai zice în mass-media, sunt mulţi dintre ei care nu au dat în viaţa lor un salariu unor angajaţi în sistem privat mai ales. Nici de stat, unii dintre ei. Deci, e greu să ne înţeleagă şi să ne ajute, din păcate", a arătat Dan Goicea.

El a menţionat că agenţia de turism pe care o conduce a primit în primă instanţă cereri de returnare a banilor de la 30% dintre persoanele care au cumpărat sejururi înainte de declanşarea pandemiei de Covid-19.

"Din totalul înscrişilor, undeva pe la 30% au fost cu returnare cash, o parte au vrut vouchere şi restul mutare pe anul acesta sau anul viitor. La început, în perioada de primăvară, când lumea era foarte nesigură, erau undeva la 30%, dar, pe măsură ce am procesat rezervările, au ajuns undeva la 18%, pentru că au crescut reprogramările. Pe măsură ce am procesat mai multe rezervări, cele unde turiştii nu au mai acceptat nicio variantă şi au vrut banii înapoi au ajuns la 18%", a explicat acesta.