ANPC vrea un ghid de conduită pentru comerţul cu peşte şi încurajarea producţiei autohtone

Comerţul cu peşte şi produse din peşte are nevoie de un ghid de conduită, iar produsele de provenienţă autohtonă trebuie încurajate, pentru că un peşte dintr-o baltă românească face un drum mult mai scurt până pe rafturile unui magazin decât oricare dintre produsele similare venite din piaţa intracomunitară, a afirmat, marţi, Horia - Miron Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din România (ANPC).

"Vreau să semnalez că mare parte dintre produsele europene prezente pe una dintre cele mai importante pieţe de desfacere, cea românească, sunt cel puţin discutabile legate de carenţa de informaţii care ne este necesară nouă, ca autoritate, ca să putem fi siguri că punem pe piaţă produse echivalente celor prezente pe piaţa europeană. Facem deja o discuţie de mai mult timp aşa cum se ştie din presa românească, legată de importul masiv de produse pescăreşti, produse din peşte şi cele asimilate acestora, care intră în România având ca suport doar eticheta conform regulamentelor europene, etichetă pe care noi în urma acţiunilor aprofundate de verificare o considerăm cel puţin discutabilă, dacă nu realmente mincinoasă. Aceasta prezintă ca produse extra, cu termen de durabilitate minimală de 14-21 de zile, produse care prin forţa lucrurilor îşi modifică starea de prospeţime, aşa cum alte regulamente o arată, îşi modifică starea de prospeţime de la o zi la alta, în aşa fel încât ceea ce intră în ţară calitate extra, nu poate avea 14 zile tot calitate extra", a spus Horia Constantinescu.

El a afirmat că în acest fel a fost distrusă piaţa locală de peşte. Pe lângă aceasta, un impact semnificativ l-a avut un alt act normativ care o lungă perioadă de timp a fost aplicabil doar românilor, respectiv ordinul 100 al ANSVSA care arăta că peştele românesc nu poate avea decât 48 de ore termen de a fi prezent la raft sau 72 de ore în anotimpul rece.

"Această discrepanţă între 21 de zile şi cele 48 de ore sau 72 de ore ale produselor româneşti le-au făcut total netentante pe cele româneşti. Transmit în felul acesta că ar trebui să reuşim să ne aşezăm la masă absolut toţi actorii implicaţi în evaluarea pieţei să putem să stabilim un ghid de conduită pentru comerţul cu astfel de produse, să încurajăm produsele proaspete, cele de provenienţă autohtonă, pentru că este de la sine înţeles că un peşte dintr-o baltă românească până pe rafturile unui magazin românesc face un drum mult mai scurt decât oricare dintre aceste produse similare venind din piaţa intracomunitară. În acelaşi timp există o abordare cel puţin discutabilă la nivelul produselor prezente pe rafturile magazinelor din Occident versus piaţa din Europa de Est. Credem noi că dubla abordare este raportată la această piaţă. De ce? Vorbim de un consumator mult mai educat, mult mai experimentat, cel din Europa de Vest raportat la cel din Europa de Est", a mai spus Horia Constantinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor din România, în colaborare cu Comisia pentru Politică Economică, Reformă şi Privatizare din cadrul Camerei Deputaţilor, organizează marţi conferinţa pan-europeană "Consolidarea aplicării legislaţiei privind siguranţa produselor (alimentare şi nealimentare) în UE".