Cristian Ghinea: IMM-urile vor beneficia de un instrument de capital de risc de jumătate de miliard de euro

 

"S-au spus tot felul de prostii despre PNRR, de pildă că nu ajută mediul privat. Componenta de instrumente financiare şi granturi pentru mediul privat este una dintre cele mai avansate. Am negociat cu Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii, suntem pregătiţi să semnăm un acord imediat ce PNRR este aprobat şi această injecţie de capital în economia privată înseamnă o garanţie de portofoliu pentru solvabilitate de 400 de milioane de euro. Asta înseamnă că firmele aflate în criză pot să aibă un credit-punte până când se termină criza, cu garanţie acordată de stat. Va mai fi o garanţie de portofoliu pentru acţiune climatică, de 100 de milioane de euro. Deci, firme care vor să investească în retehnologizare pot să aplice aici. Un instrument de capital de risc pentru IMM-uri de jumătate de miliard de euro. Asta înseamnă că BEI şi FEI, imediat după aprobarea PNRR, vor începe procesul de selectare a unor bănci locale cărora li se oferă garanţii de portofoliu şi care vor putea să dea aceşti bani mai departe. Noi estimăm un efect de levier, în sensul în care pentru un euro pus prin acest instrument de garantare, în economia reală ajung 4 sau 5 euro", a menţionat Ghinea.

 

Demnitarul a făcut referire şi la fondurile de infrastructură dedicate digitalizării, educaţiei şi sănătăţii.

 

"Pe lângă aceste instrumente financiare vor fi granturi pentru digitalizare, de 200 de milioane de euro, care vor fi administrate de Autoritatea pentru Digitalizarea României şi o măsură de sprijin pentru listarea la Bursă. Avem o economie în care participarea la bursă este foarte limitată. Sunt diverse oprelişti tehnice pentru listare. Vom avea un instrument de 35 de milioane de euro dedicat pentru asistenţă tehnică acordată companiilor care vor să se listeze la Bursa de Valori de la Bucureşti. Avem 3,7 miliarde de euro la Educaţie şi sunt foarte mândru că avem 12% din PNRR pentru educaţie, ceea ce este mai mult decât recomandarea făcută de Parlamentul European, de 10%. Zece mii de laboratoare vor dota şcolile din România, 2.000 de microbuze "verzi", peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 50 de şcoli noi, "verzi". Tot o componentă avansată este cea de sănătate, de 2,5 miliarde de euro, unde vom construi sau dota 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de medici de familie şi lucrăm la lista de spitale care vor fi construite sau renovate din acest fond de infrastructură pentru sănătate", a apreciat Cristian Ghinea.

 

În viziunea ministrului, pe componenta de transporturi, România are nevoie de investiţii în infrastructura rutieră şi de căi ferate.

 

"Cred că acest mesaj a fost înţeles. Acum lucrăm la reforme care să facă aceste investiţii acceptabile. Este ceea ce Comisia numeşte reforme însoţitoare la nişte investiţii. Cum a anunţat domnul Drulă (Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, n.r.), gândim o reformă a modului de taxare a transportului, de a încuraja transportul pe căi ferate şi de a taxa în mod real gradul în care sunt utilizate drumurile publice. SE va trece de la rovinietă fixă la un sistem de taxare în care fiecare plăteşte în funcţie de volumul de marfă şi de distanţa pe care transportă marfă. În primii doi ani, primul pas va fi instalarea unor sisteme digitale de urmărire a mărfurilor în România, urmând apoi pasul tehnic de taxare", a punctat oficialul.

 

În acelaşi timp, acesta a negat informaţia conform căreia Comisia Europeană ar fi cerut autorităţilor române să prezinte în Parlamentul României cu PNRR.

 

"Sunt dispus să merg în Parlament, am fost la dezbateri în comisiile parlamentare, iar ultima la care rămăsese să merg a fost anulată de către conducerea comisiei, care nu aparţine coaliţiei de guvernare. Comisia Europeană a întrebat cu îngrijorare când va ratifica România acest tratat, dar nu intră în detalii despre procesul intern. Aştept în continuare observaţii tehnice pe conţinut, ce anume vrea PSD să schimbăm, să vorbim. Sunt dispus să am această discuţie. Altfel, răspunsul nostru a fost că avem un refuz de participare din partea Opoziţiei şi a rămas să se dea nişte telefoane la domnul Ciolacu (Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, n.r.) să accepte acest proces de ratificare care este absolut normal în fiecare ţară", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

 

Potrivit lui Ghinea, România va depune, la 31 mai 2021, cereri şi proiecte şi reforme pentru toate cele 29,2 miliarde de euro alocate prin PNRR.

 

"Al doilea obiectiv al vizitei (la Bruxelles, n.r.) a fost să stabilim foarte clar că vom trage toate cele 29,2 miliarde (de euro, n.r.). Spun foarte clar: sunt doar două ţări din Uniunea Europeană care vor folosi toate împrumuturile din mecanismul de rezilienţă - România şi Italia. Un detaliu important la italieni este că jumătate din împrumutul lor merge spre finanţarea unor proiecte deja existente. De facto, nenorocul face că suntem şi singura ţară din Uniunea Europeană care se află în procedură de deficit excesiv. Asta face să ne fie greu să tragem împrumuturile fără să venim cu nişte angajamente clare de creştere ale veniturilor, pentru că altfel aceste împrumuturi vor atârna în balanţa deficitului bugetar. Practic, cele două elemente trebuie corelate şi asta am negociat intens la Bruxelles: care să fie calendarul legat de pronosticurile de creştere a veniturilor şi de când putem să începem să tragem împrumuturile din PNRR. Nu vă ascund faptul că a fost o sugestie, dacă nu chiar recomandare, din partea Comisiei, să nu tragem împrumuturile, să nu depunem acum cererile. Am respins această sugestie şi am fost foarte clari că România va depune la 31 mai cereri şi proiecte şi reforme pentru toate cele 29,2 miliarde", a afirmat oficialul.

 

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

 

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

 

La începutul lunii mai, premierul Florin Cîţu a declarat că, la toate capitolele, au fost reduse sumele din PNRR, iar acesta se încadrează în 29,2 de miliarde de euro.