Nazare: Creşterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, ci trebuie câştigată prin productivitate

El a subliniat că efortul de consolidare implementat în 2025 şi 2026 este poate cel mai ambiţios din istoria postaderare a României, iar rezultatele confirmă validitatea abordării: la sfârşitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ţinta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale faţă de situaţia din 2024.

Ministrul de resort a amintit că au fost reduse cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB şi protejate investiţiile publice.

"Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filosofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârşitul acestui an este realizabilă. Bineînţeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. (...) Consolidarea fiscală este însă un mijloc, nu este un scop în sine. Adevărata provocare care ne aduce împreună astăzi este să construim un model de creştere care nu doar se revigorează, ci se transformă, un model care să mute România de la cererea bazată pe deficit către competitivitatea bazată pe producţie.
Aceasta este logica din spatele pachetului comprehensiv de relansare economică adoptat săptămâna trecută", a precizat ministrul Finanţelor.

Acesta a reamintit câteva elemente din acest pachet, care schimbă "fundamental datele problemei". Astfel, a spus Nazare, pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiţii strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinaţie de granturi, credite fiscale, garanţii de stat şi, acolo unde este oportun, participaţie la capital.

"Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absenţa lui ne-a costat oportunităţi reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizaţi către scheme de susţinere în şapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare şi dezvoltare. Actualizăm semnificativ şi sprijinul pentru inovare. România avea deja facilităţi pentru cercetare şi dezvoltare, precum reducerea suplimentară de 50% sau scutirea de impozit pe venit pentru personalul de cercetare, dar noutatea pe care am introdus-o este acest credit fiscal de 10% pentru cercetare, dezvoltare, care reduce direct obligaţia fiscală şi transmite un semnal puternic de predictibilitate investitorilor", a afirmat şeful de la Finanţe.

Alături de acesta, el a reamintit şi de schema de Hub România, care vine în sprijinul IMM-urilor inovatoare cu granturi şi o deducere de până la 200% pentru active corporale şi necorporale în tehnologii de frontieră, precum inteligenţa artificială, biotehnologiile, robotică avansată.

"Aceste instrumente sunt concepute pentru a accelera parcursul de la laborator la piaţă, acolo unde tabloul european al inovării clasează în continuare România ca inovator emergent, la aproximativ 38% din media Uniunii Europene", a menţionat Alexandru Nazare.

Ministrul a adăugat că, pe partea de finanţare, a fost introdusă amortizarea super accelerată de 65% pentru activele achiziţionate în 2026, un impozit unic de 1% pentru micro-întreprinderi şi o bonificaţie de 3% pentru plata la termen a obligaţiilor fiscale atât pentru persoane juridice, cât şi pentru PFA-uri. De asemenea, a fost ridicat plafonul pentru TVA la încasare şi a fost capitalizată Banca de Investiţii şi Dezvoltare, fiind introduse, în plus, şi garanţii pentru a cataliza creditarea privată destinată investiţiilor productive.

"România porneşte de la o poziţie mai promiţătoare decât sugerează uneori indicatorii agregaţi. Sectorul nostru IT este printre cele mai dinamice din Europa, iar, din perspectiva Ministerului de Finanţe, digitalizarea nu mai este un simplu proiect de modernizare administrativă, este politică macroeconomică. Fiecare pas pe care îl facem în digitalizarea fiscală întăreşte în acelaşi timp conformarea fiscală şi pune cărămizile pentru un ecosistem digital mai robust în sectorul privat. Iar pachetul de relansare integrează de fapt această logică. Politica fiscală devine instrument de transformare tehnologică, nu doar cu o sursă de venit", a subliniat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, agenda de reformă a României se înscrie ferm în dezbaterea europeană mai largă. Europa se confruntă cu un deficit de inovare, o piaţă unică digitală incompletă şi dependenţe strategice persistente în aprovizionarea cu resurse critice.

"Răspunsul trebuie să fie european ca anvergură, dar naţional ca execuţie. În ECOFIN şi în discuţiile intense avute în ultima perioadă cu OCDE, am pledat constant pentru finalizarea Uniunii Pieţelor de Capital, pentru reechilibrarea poverii fiscale pe muncă, spre consum şi capital, pentru un cadru european mai puternic de susţinere a competitivităţii. Salutăm aşadar ideea unui Fond European pentru Competitivitate în cadrul următorului cadru financiar multianual, care se aliniază strâns cu sectoarele pe care noi deja le prioritizăm în planul de relansare: materii critice, apărare, cercetare-dezvoltare, noi tehnologii", a punctat Nazare.

El a semnalat că, de asemenea, un element esenţial îl reprezintă şi accesul la finanţare, iar prin acest plan de relansare au fost puse băncile de stat "la lucru", respectiv BID şi EximBank, ca agenţie de credit la export, pentru a susţine proiecte cu valoare adăugată mai mare. Totodată, printre măsurile recente este dezvoltată piaţa de capital locală şi este lansată şi o facilitate de pregătire a proiectelor în PPP (parteneriat public-privat), împreună cu instituţii financiare internaţionale.

"România nu este doar un beneficiar al solidarităţii europene. Industria noastră IT, poziţia geostrategică, capitalul uman sunt activele reale în ecuaţia competitivităţii europene şi noi intenţionăm să le mobilizăm pe deplin. Strategia noastră se bazează pe trei priorităţi: prioritizarea investiţiilor în faţa cheltuielilor curente şi de consum, maximizarea absorbţiei şi a impactului fondurilor europene, reforme structurale care să facă pieţele mai competitive şi economia mai rezistentă la şoc. Ritmul schimbărilor tehnologice şi geopolitice într-o lume tot mai volatilă, după cum chiar observăm în ultimele zile, face ca preţul reformelor amânate sau făcute pe jumătate să crească de la an la an. Le-aş spune partenerilor noştri, haideţi să rescriem împreună această tranziţie cu priorităţi clare, calendare realiste şi expertiză adusă la masă din timp, cât opţiunile sunt deschise. (...) Nivelul nostru de ambiţie nu este doar ca România să se alăture grupului ţărilor cu venituri ridicate, ci ca România să contribuie decisiv la obiectivul unei Europe mai competitive şi reziliente", a transmis ministrul Finanţelor.