Suciu, despre inflaţie: Creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă; suntem la mijlocul clasamentului ţărilor UE

Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global iar creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune, susţine Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Potrivit acestuia, România se află la jumătatea clasamentului ţărilor din UE.

"În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluţiile inflaţiei, cursului de schimb şi capacitatea statului român de a gestiona situaţia financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de ultimele evoluţii. Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global. Creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. Suntem, împreună cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE", a arătat Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro.

În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor în raport cu inflaţia, el afirmă că există o corelaţie directă între creşterea inflaţiei şi a dobânzilor şi de aceea dobânzile s-au majorat peste tot în lume.

"În România, dobânzile continuă să fie mult sub rata inflaţiei. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni 4,52%, deci aproape jumătate din rata inflaţiei. Deoarece creşterile de inflaţie şi dobânzi au loc peste tot în lume, singura comparaţie care se poate face este cât de real negativă este rata dobânzii în diferite ţări. La 2-4 % dobândă real negativă suntem tot pe la mijlocul clasamentului între ţările UE, deci nu se poate spune că a avut loc o creştere exagerată de dobândă", oconsideră Dan Suciu.

De asemenea, el menţionează că deşi dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci şi în regiune, chiar într-o măsură mai mare, şi nu reprezintă o scădere a încrederii în statul român.

"De exemplu, ecartul la dobânzile obligaţiunilor guvernamentale româneşti cu scadenţă la 10 ani faţă de cele similare maghiare şi poloneze s-a redus faţă de sfârşitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. În ultimele două luni, statul român a rambursat două împrumuturi substanţiale, angajate în trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate în dolari SUA, cu scadenţa iniţială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominată în lei, cu scadenţa iniţială de 5 ani, în valoare de 10,5 miliarde lei. Dacă nu exista încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursările s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina care a adus multă tensiune şi volatilitate în pieţele financiare internaţionale", a subliniat Suciu.

El precizează că BNR şi Ministerul Finanţelor deţin, atât împreună, cât şi separat, un set variat de instrumente prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative şi depăşirea situaţiilor sensibile. Împreună cu băncile comerciale, cele două instituţii colaborează în condiţiile prevăzute de lege şi de regulamentele specifice. Pe acest canal, Ministerul de Finanţe s-a putut împrumuta în mod curent. Aceasta, în condiţiile în care conflictul din Ucraina a coincis cu o perioadă de criză energetică în plină manifestare şi de creştere a presiunilor inflaţioniste.

"Leul a fost relativ stabil în această perioadă pe piaţa interbancară, în timp ce alte monede din regiune - forint, zlot - au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la începutul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul 8,6%. Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piaţa caselor de schimb valutar la cumpărarea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva - de o cerere crescută de bancnote în valută, de bani fizici, şi nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis. Această presiune a scăzut pe măsură ce s-a răspuns cererii existente prin punerea la dispoziţie de bani fizici, odată ce aceste bancnote au fost aduse din străinătate şi distribuite celor care le căutau. Situaţia de la casele de schimb nu a influenţat semnificativ evoluţia cursului de schimb pe piaţa interbancară. De altfel, la sfârşitul săptămânii trecute, tensiunea s-a redus substanţial şi la casele de schimb valutar", a mai scris Dan Suciu.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).