CCR: Vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie, din cauza tehnicii legislative defectuoase

Curtea Constituţională a României (CCR) a arătat, miercuri, cu privire la decizia de admitere a sesizării în legătură cu legea pentru aprobarea OUG 135/2020 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, că din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie.

Potrivit unui comunicat al Curţii transmis AGERPRES, a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.I pct.8 şi 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare.

"În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele: art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 135/2020 (care prevede o valoare a punctului de pensie de 1.442 lei), ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea 127/2019, în forma sa iniţială (care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1.775 lei). Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea 127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie", se precizează în comunicat.

Aşadar, spun judecătorii constituţionali, viciul de neconstituţionalitate constatat priveşte exclusiv Legea de aprobare a OUG 135/2020, şi nu ordonanţa. "În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 135/2020", explică instanţa constituţională.

O situaţie similară ar fi şi în cazul creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic.

"Articolul I pct.9 din legea criticată abrogă art.43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 135/2020 (care amână creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2021), ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru 153/2017, în redactarea dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 114/2018 (care stabilise creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2020). Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-a fi ajuns la o situaţie incertă cu privire la etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic", spune CCR.

Curtea explică faptul că abrogarea articolului 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 135/2020, fără indicarea etapelor de creştere a drepturilor salariale pentru personalul didactic prin modificarea corespunzătoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru 153/2017, ar fi generat o situaţie juridică confuză, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.41 din Constituţie.

Tot miercuri, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.