Miniştrii de justiţie ai UE ajung la un acord privind un act legislativ ce prevede incriminarea uniformă a introducerii ilegale de migranţi

Miniştrii de justiţie din Uniunea Europeană au convenit vineri asupra poziţiei Consiliului cu privire la un act legislativ al UE referitor la prevenirea şi combaterea introducerii ilegale de migranţi ce are drept obiectiv armonizarea dreptului penal în domeniu al statelor membre.

Poziţia adoptată vineri, în formatul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care încă lucrează la definirea poziţiei sale cu privire la proiectul de lege.

Lupta împotriva introducerii ilegale de migranţi este o prioritate a UE şi un element esenţial în abordarea migraţiei ilegale, se menţionează într-un comunicat al Consiliului UE.

"Dacă dorim să dăm dovadă de seriozitate în ceea ce priveşte protejarea frontierelor noastre, trebuie să intensificăm lupta împotriva introducerii ilegale de migranţi. Incriminarea uniformă a acestei infracţiuni în întreaga UE ar juca un rol esenţial în domeniul respectiv. Adoptând o poziţie fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranţi, putem proteja populaţia împotriva exploatării sale de către infractori", a declarat ministrul ungar al justiţiei Bence Tuzson, în numele preşedinţiei Consiliului UE, citat în comunicat.

În conformitate cu textul convenit, statele membre trebuie să se asigure că asistarea intenţionată a unui resortisant al unei ţări terţe în vederea intrării, tranzitării sau a şederii pe teritoriul oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene în schimbul unui beneficiu financiar sau material constituie o infracţiune în dreptul lor intern.

În ceea ce priveşte sancţiunile, ţările UE trebuie să ia măsuri astfel încât infracţiunea de introducere ilegală de migranţi să fie sancţionată cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puţin trei ani. Nivelurile maxime ale sancţiunilor ar trebui să se extindă la cel puţin opt ani atunci când persoanele care introduc ilegal migranţi îşi desfăşoară activitatea ca parte a unei organizaţii criminale sau când recurg la acte grave de violenţă împotriva migranţilor.

În cazul în care infracţiunea provoacă decesul unui migrant, durata maximă a pedepsei cu închisoarea ar trebui să fie de cel puţin zece ani. Statele membre pot decide să impună sancţiuni maxime mai mari.

Textul prevede, de asemenea, norme privind sancţiunile aplicabile persoanelor juridice - fie o proporţie din cifra de afaceri totală la nivel mondial, fie o sumă fixă de cel mult 40 de milioane de euro.

Statele membre au menţinut propunerea iniţială a Comisiei de a introduce, într-un considerent al propunerii, o aşa-numită clauză umanitară. Scopul clauzei umanitare este de a specifica faptul că este posibil ca anumite tipuri de asistenţă acordată migranţilor aflaţi în situaţie ilegală, în special asistenţa acordată membrilor apropiaţi ai familiei sau sprijinul pentru asigurarea nevoilor umane de bază, să nu se califice drept infracţiune de introducere ilegală de migranţi.

Întrucât această clauză va fi menţinută în considerente, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă modul de abordare a chestiunii sus-menţionate în legislaţia naţională. Textul accentuează, de asemenea, faptul că statele membre sunt libere să adopte sau să menţină o legislaţie naţională care prevede măsuri mai stricte.

În 2023, la frontierele externe ale UE au fost detectate aproximativ 380.000 de treceri ilegale ale frontierei. Europol estimează că peste 90 % dintre migranţii aflaţi în situaţie ilegală care ajung în UE utilizează serviciile persoanelor care introduc ilegal migranţi. Introducerea ilegală de migranţi este, de asemenea, o activitate infracţională foarte profitabilă. Pe baza cifrelor ONU, reţelele de persoane care introduc ilegal migranţi obţin profituri anuale cuprinse între 4,7 şi 6 miliarde de dolari.