Procedura ce urmează neacordării votului de încredere unui guvern

Guvernul propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş, a fost respins de plenul reunit al Parlamentului, la 20 octombrie 2021. Au fost înregistrate 88 de voturi "pentru" şi 184 "împotrivă". Pentru ca guvernul propus să fie învestit de Parlament era nevoie de minimum 234 de voturi "pentru". Votul a fost secret cu bile.

Guvernul Florin Cîţu a fost demis prin moţiune de cenzură la 5 octombrie 2021. Ca urmare, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloş să formeze un nou guvern, la 12 octombrie.

Lista cu miniştrii propuşi în Guvernul Dacian Cioloş şi programul de guvernare au fost depuse la Parlament la 18 octombrie 2021.

La 19 octombrie, miniştrii propuşi au fost audiaţi de comisiile de specialitate din parlament, doar unul dintre aceştia primind aviz pozitiv.

***

După neacordarea votului de încredere, preşedintele desemnează un alt premier
În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).

După desemnarea unui nou premier, se reiau aceiaşi paşi pentru formarea unui nou guvern: alcătuirea listei de miniştri, prezentarea listei de miniştri şi a programului de guvernare în parlament, audierile în parlament a miniştrilor propuşi, dezbaterea programului de guvernare şi votul de învestitură.

Când pot avea loc alegeri anticipate
Potrivit Constituţiei României, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede, potrivit volumului "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Editura All Beck, 2004), trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă. .