Motivare CCR: Parlamentul nu poate modifica Codul de Procedură Penală în afara deciziei Curții

Motivarea Curții Constituționale a României (CCR) la decizia de neconstituționalitate privind modificările aduse la Codul de procedură penală arată că au fost eliminate anumite articole din lege care nu au făcut obiectul procedurii de reexaminare.

"Referitoare la procedura parlamentară a reexaminării legii, în temeiul art.147 alin.(2) din Constituție, din perspectiva limitelor de legiferare impuse Parlamentului prin decizia prin care obiecția de neconstituționalitate a fost parțial admisă. În cadrul acestei proceduri, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale care nu au fost contestate din perspectiva constituționalității și nici pe cele contestate, dar a căror constituţionalitate a fost constatată prin actul jurisdicțional al Curții. Parlamentul are competența de a legifera doar în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale", conform motivării la decizia CCR privind Codul de procedură penală.

"Curtea constată că eliminarea art.I pct.159, referitor la art.2501 alin.(4) din Codul de procedură penală, și a art.I pct.246, referitor la art.453 alin.(3) din Codul de procedură penală, din cadrul legii reexaminate s-a realizat cu încălcarea limitelor stabilite prin Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018, ceea ce contravine art.147 alin.(2) din Constituție", mai constată judecătorii CCR.

Curtea observă că forma legii adoptate, decizional, de Camera Deputaților modifică legea adoptată în urma reexaminării de Senat, "eliminând o parte din articolele adoptate și modificând norma care dispune dispozițiile finale și tranzitorii ale legii".

Judecătorii au mai constatat că deși nu a fost respectat termenul de cinci zile pentru consultarea proiectului de către parlamentari, această normă nu este de natură constituțională. Curtea constată că prevederea este mai degrabă legată de funcționarea Camerei Deputaților, care a adoptat, decizional, modificările aduse Codului.

"Obiectul criticii de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituţionalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare. Prin urmare, Curtea a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară nu încalcă prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, sub aspectul principiului legalității. Aceste considerente își mențin valabilitatea și în cauza de față, critica formulată fiind neîntemeiată prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale", arată sursa citată.

Prin urmare, Codul de procedură penală se va reîntoarce în Parlament pentru ca prevederile actului normativ să fie puse în acord cu decizia Curții Constituționale.

Pe 29 iulie, Codul penal și Codul de procedură penală au fost declarate de CCR neconstituționale în ansamblul lor. Curtea transmite că în cazul Codului de procedură penală Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare. Sesizările de neconstituționalitate au fost formulate de PNL - USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.