EPG: Investiţiile în reţelele de electricitate, estimate la 6, 8 miliarde euro pentru transport şi 9,2-11,5 miliarde euro pentru distribuţie, până în 2030

Nevoia de investiţii în reţelele de electricitate este estimată la 6,8 miliarde euro pentru transport şi aproximativ 9,2 - 11,5 miliarde euro pentru distribuţie până în anul 2030, în lipsa acestora România riscând neîndeplinirea obiectivelor climatice, conform unui raport al EPG (Energy Policy Group).

Reţelele de energie electrică au un rol esenţial în eforturile Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) şi de a atinge neutralitatea climatică în anul 2050. Acestea trebuie să răspundă unei cereri tot mai mari de energie electrică în sectoare precum transporturile, încălzirea şi răcirea, industria, producţia de hidrogen regenerabil şi centrele de date. Consumul de energie electrică va creşte cu cel puţin 60% în perioada 2023 - 2030 la nivelul UE şi al Marii Britanii. Potrivit propunerii de revizuire a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), consumul de energie electrică al României ar urma să crească cu aproximativ 38% în perioada 2021 - 2030, de la 46,5 TWh la 64 TWh, semnalează reprezentanţii EPG printr-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană (CE), prin Planul de Acţiune pentru reţele (EU Action Plan for Grids), estimează necesarul de investiţii în reţelele de energie electrică la aproximativ 584 miliarde de euro pentru integrarea ţintelor ambiţioase de capacităţi din surse de energie regenerabilă (SRE) asumate până în anul 2030, respectiv obiectivul de 42,5% în ceea ce priveşte ponderea energiei regenerabile în total consum de energie. Această sumă include atât investiţiile necesare în reţelele de distribuţie, cât şi în cele de transport, din care 170 miliarde euro sunt necesare pentru digitalizare.

"Astfel, importanţa extinderii şi modernizării reţelelor de energie electrică trebuie evidenţiată în documentele strategice ale României. Infrastructura sistemului electroenergetic constituie coloana vertebrală a tranziţiei, întrucât facilitează integrarea SRE, asigură livrarea eficientă a energiei către consumatori şi contribuie la îmbunătăţirea indicatorilor de eficienţă energetică prin responsabilizarea consumatorilor potrivit noului model de piaţă de energie electrică. În România, nevoia de investiţii în reţelele de electricitate este majoră, fiind estimată la 6,8 miliarde euro pentru transport şi aproximativ 9,2 - 11,5 miliarde euro pentru distribuţie până în anul 2030. Aceste investiţii sunt esenţiale pentru preluarea producţiei de energie din surse regenerabile care va creşte substanţial în perioada următoare şi implicit atingerea obiectivelor din PNIESC. În lipsa acestor investiţii în reţelele de energie electrică, România riscă neîndeplinirea obiectivelor climatice", se menţionează în comunicat.

Pe lângă investiţiile estimate în cadrul planului Transelectrica (TYNDP), respectiv 1,43 miliarde euro până în 2030/2031, în cadrul estimărilor au fost incluse şi proiecte propuse, precum cele două cabluri de curent continuu la înaltă tensiune (HVDC), respectiv: cablul submarin Georgia România (2,2 miliarde euro) şi cablul de interconectare România - Ungaria pe direcţia Arad - Constanţa Sud (2,75 miliarde euro), care să preia energie generată de noi capacităţi, conform propunerii de PNIESC şi să o poată evacua din Dobrogea (recunoscută pentru surplusul de energie) către Vestul ţării.

Conform calculelor EPG, necesarul de investiţii în sistemul de distribuţie de energie electrică din România este estimat între 9,2 şi 11,5 miliarde de euro între 2020 şi 2030, ceea ce relevă un decalaj major de 2,5 - 4,8 miliarde de euro faţă de investiţiile planificate de către OSD (Operatorul Sistemului de Distribuţie) din veniturile bazate pe tarife şi din finanţarea UE (Fondul de Modernizare fiind principala sursă).

Raportul subliniază că investiţiile în dezvoltarea reţelelor de electrice reprezintă o şansă importantă pentru România din perspectiva modernizării infrastructurii energetice, a sporirii rezilienţei sistemului şi a stimulării creşterii economice.

Astfel, în vederea realizării acestor investiţii, EPG recomandă un cadru de reglementare stabil, clar şi favorabil investiţiilor, cel actual necesitând o serie de ajustări pentru a răspunde nevoilor crescute de investiţii în reţelele de energie electrică.

"Finanţarea unei mari părţi a investiţiilor prin venituri bazate pe tarife va impune o povară a costurilor pentru consumatori. Cu aproximativ 400 de milioane de euro investite în reţelele de distribuţie, tariful reprezintă în prezent aproximativ 30% din factura totală pentru consumatorii de joasă tensiune (5 - 5,5 euro) cu un consum mediu lunar de 100 kWh. Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare, investiţiile ar trebui să crească de aproape patru ori, ajungând la aproximativ 1,2 - 1,6 miliarde euro/an până în anul 2030. Prin urmare, noua, respectiv a cincea perioadă de reglementare pentru activitatea de distribuţie, care va începe în anul 2025, ar trebui să sporească stimulentele pentru ca OSD să utilizeze fondurile UE pentru investiţii. În plus, ANRE ar trebui să analizeze cu atenţie cele mai bune practici din alte ţări ale UE în ceea ce priveşte sprijinirea investiţiilor în reţele şi accelerarea digitalizării, limitând în acelaşi timp impactul asupra consumatorilor", susţin reprezentanţii EPG.

Aceştia recomandă şi creşterea finanţării prin mecanismele financiare UE, precum Fondul de Modernizare. În prezent, a doua cea mai importantă sursă de finanţare pentru investiţiile în reţelele de energie electrică din România, pe lângă veniturile de tarife, este reprezentată de sumele din FM. Acesta include două scheme de sprijin legate de reţea: una dedicată operatorului de transport, cu o finanţare nerambursabilă de 400 de milioane euro, şi o alta pentru operatorii de distribuţie, bazată pe licitaţii, care reprezintă 1,1 miliarde euro. Deşi aceste scheme sunt esenţiale pentru sprijinirea investiţiilor în reţele, având în vedere necesarul, suma alocată este insuficientă, consideră sursa citată.

"De exemplu, DSO au depus 105 proiecte în valoare de 2,4 miliarde euro, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul finanţării disponibile, rezultând un deficit de 1,3 miliarde euro. Acest deficit demonstrează necesitatea ca schema să fie extinsă cu fonduri suplimentare cât mai curând posibil, mai mult având în vedere termenul limită din 2030 pentru alocările MF. Finanţarea ar trebui să acopere nu doar propunerile de proiecte actuale. În plus, schema ar trebui prelungită în cadrul apelului actual de proiecte, pentru a preveni o potenţială întârziere birocratică de 1,5 - 2 ani care ar putea apărea odată cu lansarea unei nou ghid de finanţare şi care ar putea împiedica investiţiile planificate, inclusiv o introducere accelerată a contoarelor inteligente (smart meters)", se arată în raport.

O altă recomandare vizează asigurarea coerenţei între documentele strategice naţionale, pentru a promova o viziune clară asupra căilor de dezvoltare a României, a priorităţilor de investiţii şi a finanţării disponibile.

"Având în vedere rolul critic al reţelelor şi cerinţele de investiţii substanţiale pentru acest sector, strategia industrială a ţării ar fi trebuit să ia în considerare contribuţia acestui sector la valoarea adăugată naţională şi efectul său multiplicator asupra altor sectoare economice. Acest aspect este deosebit de relevant, având în vedere că mulţi furnizori pentru construcţia infrastructurii reţelelor sunt achiziţionaţi la nivel naţional", mai arată EPG.

A patra recomandare se referă la asigurarea unei forţe de muncă calificate pentru dezvoltarea sistemului electroenergetic naţional, în special ingineri şi specialişti tehnici. Astfel, programele de studii din liceele tehnice şi universităţi ar trebui adaptate la noile tehnologii de reţea, la integrarea RES şi la digitalizare. În plus, stimularea educaţiei în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STEM) prin burse, stagii de practică în cadrul companiilor şi dezvoltare profesională va contribui la atragerea şi păstrarea talentelor în sectorul energetic.

"În prezent, atât OTS, cât şi ODS se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, ceea ce cauzează întârzieri ale proiectelor. Având în vedere creşterea generală a cererii de forţă de muncă calificată în sectorul energetic, România ar trebui să acorde prioritate reformelor menite să stimuleze şi să reţină lucrătorii calificaţi. De asemenea, Guvernul ar trebui să valorifice noile oportunităţi de angajare create prin tranziţia energetică, promovând carierele în sectorul energetic prin programe de educaţie şi formare profesională specifice", consideră specialiştii EPG.

Nu în ultimul rând, aceştia recomandă pregătirea pentru un scenariu de back-up, în care necesarul de investiţii estimat nu va fi realizat până în anul 2030. Contextul global devine din ce în ce mai complicat, fiind planificate investiţii masive în centrele de date. Producţia globală de transformatoare şi, în general, lanţul valoric va fi supus unor presiuni enorme, ceea ce va accentua deficitul de lichidităţi şi de forţă de muncă din România, spun aceştia. A