Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România se contractă după o scurtă perioadă de redresare în T2 (raport)

Industria prelucrătoare din România s-a confruntat cu unele provocări la începutul celui de-al doilea semestru, iar indicele PMI s-a contractat după o scurtă perioadă de redresare, în al doilea trimestru, potrivit unui raport al Băncii Comerciale Române.

Conform sursei citate, industria prelucrătoare din România s-a confruntat cu unele provocări la începutul celui de-al doilea semestru. O nouă scădere a comenzilor noi a dus la diminuarea producţiei într-un ritm accelerat. Între timp, firmele au adoptat o abordare mai conservatoare în ceea ce priveşte achiziţiile de factori de producţie, stocurile şi ocuparea forţei de muncă. În ciuda semnelor de încetinire a lanţurilor de aprovizionare, presiunile asupra costurilor s-au accelerat, iar termenele de livrare s-au prelungit, se menţionează într-un comunicat al BCR.

Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, ocuparea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii. Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

În raport se menţionează că Indicele PMI a scăzut de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, semnalând o deteriorare considerabilă a situaţiei industriei. Toate cele cinci componente ale PMI au avut influenţe direcţionale negative, sugerând că scăderea activităţii s-a înregistrat pe scară largă.

Potrivit documentului, creşterea numărului de comenzi noi, observată în fiecare lună a celui de-al doilea trimestru, nu a continuat în iulie, când comenzile noi au scăzut considerabil. Respondenţii au remarcat cererea slabă, datorată constrângerilor bugetare ale clienţilor. Între timp, volumul de comenzi noi din străinătate a urmat tendinţa de declin observată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023. Producătorii au corelat parţial scăderea vânzărilor la export cu problemele legate de transport.

Din răspunsurile primite, a reieşit clar că cererea modestă a jucat un rol crucial în procesul decizional al firmelor, acestea reducând producţia, achiziţiile, stocurile şi ocuparea forţei de muncă. Volumul producţiei a scăzut pentru a doua lună consecutiv în iulie, rata de contracţie fiind cea mai rapidă din ultimele cinci luni şi solidă, în ansamblu. Pe lângă scăderea cererii clienţilor, unele firme au menţionat presiunile asupra costurilor drept impediment pentru producţie, se mai arată în comunicat.

Producătorii români s-au bazat în mare măsură pe stocurile actuale de factori de producţie pentru a face faţă nevoilor de producţie în luna iulie, deoarece atât nivelurile stocurilor, cât şi achiziţionarea de factori de producţie s-au diminuat semnificativ. Ritmul reducerii în fiecare caz a fost cel mai rapid şi, respectiv, al doilea cel mai rapid de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, termenele de livrare ale factorilor de producţie s-au prelungit din nou, respondenţii indicând drept motiv problemele de personal ale furnizorilor.

Un alt domeniu în care producătorii din România au încercat să facă reduceri a fost personalul. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajaţi în fabrici şi cea mai rapidă din ultimele şase luni. Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând tendinţa de capacitate de lucru neutilizată. Mai mult, rata de finalizare a lucrărilor a fost solidă şi cea mai pronunţată din martie.

Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile şi combustibilul. Rata majorării preţurilor de producţie a fost substanţială şi printre cele mai abrupte observate de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, firmele au ales doar o majorare marginală a preţurilor.

Peste jumătate (51%) dintre producătorii români şi-au exprimat încrederea în creşterea producţiei în anul viitor (faţă de 18% care se aşteaptă la o scădere). Respondenţii şi-au motivat optimismul prin speranţa de a atrage noi clienţi şi prin planurile de investiţii. În ansamblu, însă, sentimentul pozitiv a scăzut considerabil în iulie, ajungând la cel mai slab nivel înregistrat vreodată, întrucât unii respondenţi s-au declarat îngrijoraţi de condiţiile economice viitoare.

"Activitatea din industria prelucrătoare românească s-a contractat în iulie comparativ cu luna precedentă, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România scăzând la 47,8, după trei luni consecutive la sau peste pragul neutru de 50,0. Astfel, sectorul manufacturier din România revine în teritoriul negativ la începutul trimestrului al treilea după o expansiune de scurtă durată in trimestrul doi al anului curent. Toate cele cinci componente au avut o contribuţie direcţională negativă la evoluţia din iulie a indicelui BCR PMI", a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.