Raport: România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021,care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural

 

"În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică); numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condiţiile unei creşteri cu 14% a punctului de pensie). România ar ieşi din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar pieţele financiare nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică", se precizează în raport.

 

Deşi regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 şi 2021, potrivit raportului corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în România.

 

"Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de circa 35% din PIB în 2019, dar ce poate deveni o problemă mare în câţiva ani. Este o problemă în esenţă de flux, de presiuni pe buget (deficite) în condiţiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase - sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE exceptând Irlanda). O creştere a cheltuielilor permanente ce înrăutăţesc deficitul structural ar duce la scăderea rating-ului suveran, la creşterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice", se spune în document.

 

Conform sursei citate, România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural.

 

"Această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. O viteză excesivă de corecţie ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă uşor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăşi 9,5% din PIB. În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă şi pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alături de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review)", se arată în document.

 

Economiştii menţionează că pentru finanţarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecţie pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de rezilienţă şi redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanţate din resurse europene.

 

Raportul accentuează problematica utilizării fondurilor europene. Banii europeni pot susţine cererea şi oferta agregate interne în perioada de corecţie macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024. Un mesaj cheie al Raportului este că se poate realiza corecţie economică concomitent cu redresarea şi transformarea economiei, de modernizare instituţională, dacă procesul de consolidare a bugetului este gradual, realist şi credibil şi dacă se face absorbţie masivă de fonduri europene. Se arată că ceea ce este numită "Chestiunea macroeconomică a utilizării fondurilor europene" este adesea subestimată în dezbaterea publică de la noi din cauza unui clişeu simplificator: că banii europeni apar pe ambele laturi ale bugetului public - la venituri şi cheltuieli. Se neglijează că ce contează pentru atenuarea efectului contracţionist al corecţiei este injectarea masivă de resurse suplimentare în sistemul economic. Această injectare de resurse suplimentare, din bugetul multianual al UE şi Fondul de rezilienţă şi redresare, împleteşte efecte cantitative cu efecte calitative.

 

Pentru finanţarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecţie pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de rezilienţă şi redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanţate din resurse europene.

 

De asemenea, Raportul accentuează problematica utilizării fondurilor europene. Potrivit documentului, banii europeni pot susţine cererea şi oferta agregate interne în perioada de corecţie macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024.

 

Raportul se referă la gradul de robusteţe a sistemului bancar autohton, capacitatea de a rezista la şocuri puternice având în vedere efecte ale pandemiei. BNR a luat măsuri în vederea diminuării efectelor negative generate de pandemie. Pe lângă reducerea graduală a ratei de politică monetară şi a flexibilizării cadrului de reglementare în contextul pandemiei, s-a recomandat instituţiilor de credit consolidarea fondurilor proprii inclusiv prin restricţii legate de distribuirile de dividende. Totodată, moratorii la plata creditelor au sprijinit debitorii în a gestiona mai uşor efectele pandemiei. Ca şi în celelalte state din UE, un test major pentru bănci va fi anul 2021, când posibile dificultăţi de lichiditate pentru unele companii pot deveni probleme de solvenţă. Aceasta situaţie va afecta şi bugetul public.

 

Raportul este coordonat de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, iar din grupul de lucru au făcut parte Amalia Fugaru, Anca Gălăţescu, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Iulian Panait şi Mirela Roman. De asemenea, au contribuit Csaba Balint şi Dan Cristian Pălăngean.