Corina Corbu la CCR: ÎCCJ nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile legale cu privire la compunerea completurilor de judecată

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a afirmat, miercuri, în plenul Curţii Constituţionale a României, că Instanţa supremă nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile legale cu privire la compunerea completurilor de judecată în materie penală.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. (...) Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304", a afirmat Corina Corbu.

CCR ia în discuţie, miercuri, cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ în privinţa constituirii completurilor de judecată.

La şedinţa Plenului CCR nu participă niciun reprezentant al Senatului României.

Comisia pentru constituţionalitate din Senat consideră că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, modul de desemnare a judecătorilor în completurile de trei putând fi stabilit şi prin acte administrative normative.

"Membrii Comisiei pentru constituţionalitate din Senat au analizat cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi ÎCCJ, cerere formulată de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Biroului permanent al Senatului proiectul punctului de vedere. Apreciem că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ÎCCJ, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, modul de desemnare a judecătorilor în completurile de trei putând fi stabilit şi prin acte administrative normative", au precizat reprezentanţii comisiei.

Potrivit sursei citate, preşedintele Senatului, în cererea sa, consideră că "ÎCCJ, prin Colegiul de conducere, şi-a arogat competenţe de legiferare în ceea ce priveşte modul de constituire şi compunere a completurilor de trei judecători din cadrul Secţiei penale, încălcând astfel competenţa Parlamentului, prin faptul că a reglementat modul de stabilire a judecătorilor care intră în aceste completuri prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă. În esenţă, acesta se întemeiază pe dispoziţiile art.126 alin.4 din Constituţie, potrivit căruia 'compunerea ÎCCJ şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică'".

Comisia pentru constituţionalitate apreciază că, raportat la cauza de faţă, situaţia de fapt expusă în cererea formulată de preşedintele Senatului nu poate fi calificată drept conflict juridic de natură constituţională.

"În opinia noastră, sintagma 'compunerea ÎCCJ şi regulile de funcţionare' desemnează principalele elemente de organizare şi funcţionare care de altfel se regăsesc în art. 18-34 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, acestea conţinând dispoziţii privind organizarea ÎCCJ, competenţa sa, conducerea instanţei şi compunerea completurilor de judecată", precizează comisia în punctul de vedere transmis luni, pe această speţă, Biroului permanent al Senatului.