Deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de circa 4.000-5.000 de oameni
12 Iunie 2019 AGERPRES
Patronatul din industrie militează pentru formarea profesională a tinerilor, iar autorităţile ar trebuie să regândească piaţa muncii.
Deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de circa 4.000 -5.000 de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care înregistrează în prezent în jur de 40.000 - 45.000 de angajaţi, a declarat, miercuri, vicepreşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie - ROMPAN, Pavel Virgil, într-o conferinţă de specialitate.
"Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate, însă, aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia de multe ori lasă de dorit", a spus Virgil.
"Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate, însă, aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia de multe ori lasă de dorit", a spus Virgil.
El a precizat că patronatul din industrie militează pentru formarea profesională a tinerilor, iar autorităţile ar trebuie să regândească piaţa muncii.
"Nu găsim ceea ce dorim, iar în sensul acesta am militat şi încercăm să realizăm activităţi de formare profesională. Este un lucru foarte important pentru care nu numai patronatele ci şi sistemul de învăţământ, ministerul de resort, trebuie să se implice şi să gândească altfel piaţa muncii pentru că toată lumea se plânge de aceste aspect", a subliniat Pavel Virgil.
O altă problemă semnalată de vicepreşedintele ROMPAN se referă la preţul energiei electrice, care a crescut cu peste 30% de anul trecut, "greu de suportat din punct de vedere a costurilor într-o perioadă scurtă".
"Preţul energiei electrice a crescut cu peste 30% de anul trecut, gazele naturale cu peste 40%, iar benzina şi motorina cu peste 15%.(...) De exemplu, Germania are un preţ la energie electrică mai mic cu 20 de euro decât în România, în condiţiile în care preţurile lor sunt cu totul altele. A fost greu pentru noi să absorbim în costuri aceste majorări de preţuri. Energia, în general, are o pondere în costuri la morărit şi panificaţie de la 4-5% până spre 10%, dar o creştere de 30-40% nu are cum să nu se simtă, mai ales că la pâine marja noastră de profit este foarte mică, de 3-4%, până în 5%", a explicat reprezentantul ROMPAN.
Relaţia cu supermarketurile este, de asemenea, una dintre problemele producătorilor de pâine din România, în condiţiile în care negocierea între cele două părţi nu se face ca între parteneri, ci folosind o poziţie dominantă a unuia în detrimentul celuilalt. "Ne dorim negocieri corecte şi făcute pe principii de parteneriat, nu pe principii de forţă", a spus Virgil.
Nu în ultimul rând, vicepreşedintele Rompan a menţionat scăderea consumului de pâine, ca o tendinţă continuă în sector, dar care s-a remarcat nu numai în România ci şi la nivelul UE.
"Apar produse noi care până acum nu erau folosite şi care duc la scăderea consumului de pâine, cum sunt cele de mic dejun sau pastele făinoase. Destul de multă patiserie se consumă la locul de muncă şi atunci, natural, consumul de pâine scade, dar scade în acelaşi timp şi consumul total de cereale pe cap de locuitor. Dacă în urmă cu 10 ani eram undeva la 140-145 kg/capita în România, acum cred că suntem undeva la 120-125 kilograme de cereale consumate în România pe cap de locuitor, iar în această cifră sunt incluse toate produsele din cereale, pâine, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, făina folosită în gospodărie", a explicat vicepreşedintele ROMPAN.
El a mai spus că deşi evaziunea fiscală din sector a înregistrat o scădere semnificativă după reducerea TVA, de la 19% la 9%, când o cantitate mare de produse din piaţa neagră a trecut în piaţa fiscalizată, acum aceasta s-a mai estompat. "Cei care fac evaziune au ajuns la concluzia că şi 9% e mai bun decât deloc şi s-au mulţumit şi cu mai puţin", a menţionat reprezentantul ROMPAN.
Investiţiile făcute în sectorul de morărit şi panificaţie din România în ultimii 30 de ani au depăşit 750-800 de milioane de euro, iar potrivit patronatului, produsele şi tehnologiile folosite "nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte ţări europene".
Potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie prezentat de ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.
Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Potrivit sursei citate, producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.
Piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.
În piaţă sunt active 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 20768 / 21435 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Reff & Asociații | Deloitte Legal, recunoscută ca societate de avocați de top de către Legal 500 2026. Zece arii de practică sunt recomandate în prestigiosul clasament internațional
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Dreptul muncii | Consultanță
Cum își pune oamenii în valoare o firmă din elita pieței | Povestea Andradei Rusan, studenta care ‘fura meserie’ în stagiile de vară ale RTPR, cucerită de focusul echipei pe rigoare juridică și de munca la cele mai înalte standarde, iar mai apoi a urcat pas cu pas până pe poziția de Counsel: „Realmente cred că RTPR este o excelentă școală de avocatură la cel mai înalt nivel. Performanța reală în avocatura de business nu e un sprint, ci un maraton”
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate. Lexters ̸ Stănescu Vasile & Asociaţii și Strelia CVBA apără România în acest proces cu miză de 615 mil. €
Patru case locale de avocați se afirmă în topul global al celor mai bune 100 de firme implicate în arbitraje internaționale | ZRVP, Filip & Company, TZA și LDDP gestionează 30 de arbitraje în curs, cu o valoare agregată de aproximativ 4,1 miliarde de dolari și rămân pilonii prezenței românești în GAR 100, ediția 2026
CMS îi numește pe Horea Popescu și Andrzej Pośniak în rolurile de Managing Directors în Europa Centrală și de Est | Stephen Millar, Managing Partner CMS UK: ”CMS este cea mai mare firmă de avocatură din regiune și suntem convinși că Andrzej și Horea vor valorifica acest fundament solid pentru a consolida și mai mult reputația noastră de firmă de avocatură de top în ECE”
LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





