Adrian Oros: Anul acesta suprafaţa reală irigată, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare; atât s-a putut

 

"Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat", a spus Oros.

 

El a menţionat că irigaţiile reprezintă un subiect foarte important, iar anul acesta mai mult ca în alţi ani s-a tot amintit de el, din cauza secetei care a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole.

 

"Noi am continuat toate investiţiile începute prin acel Program Naţional de Reabilitare. Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul "apă gratis" şi va continua", a menţionat Adrian Oros.

 

Acesta a arătat că prin prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.

 

"Pentru că nu am vrut să ne atingem de banii din Programul Naţional Strategic (PNS) care sunt pentru plăţi directe şi pentru măsuri, vrem şi am atras într-un proiect de investiţii în infrastructura de gestionare a apei, pentru că aici nu discutăm doar de irigaţii, discutăm despre infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, care şi acestea sunt foarte importante şi nu au mai fost finanţate, pentru că nu au fost sume, lucrări de prevenire a deşertificării, extinderea sistemului naţional antigrindină. Toată această strategie am prins-o în Planul Naţional de Rezilienţă cu 6,5 miliarde de euro, tocmai pentru că nu am vrut şi nici nu cred că era posibil să luăm bani mulţi din Programul Naţional Strategic pentru această infrastructură", a subliniat Adrian Oros.

 

Potrivit programului de guvernare, rezultatele preconizate a fi obţinute după implementarea măsurilor din strategia de gestionare a apei în agricultură vizează creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% şi reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%.

 

De asemenea, se doreşte reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii, creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii, creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.

 

Creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, cu prioritate în zone afectate de secetă, precum şi creşterea eficienţei utilizării apei în activitatea de irigaţii vor fi realizate prin implementarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI) şi prin asigurarea apei până la staţia de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe. Finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare şi prioritizarea investiţiilor în funcţie de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare şi deşertificare sunt alte măsuri care vor fi luate în acest domeniu.

 

"România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură", se arată în document.

 

Din datele prezentate pe ultimii cinci ani privind suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse reiese că 1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar ulterior suprafeţele s-au redus în ultimii trei ani de la 411.383 ha în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus peste 2,3 milioane de hectare.