Alina Chiriţă (EPG): Cărbunele este utilizat de 18 din 27 de state membre UE pentru producţia de energie electrică

 

"În momentul de faţă, 18 din 27 de state membre UE utilizează cărbunele pentru producţia de energie electrică. 11 din cele 18 au anunţat planuri de eliminare a cărbunelui până în anul 2030, iar şapte dintre acestea după anul 2030. Cele şapte sunt: România - anul 2032, Republica Cehă - 2033, Slovenia, Croaţia, Germania, Bulgaria şi Polonia. Nu putem omite creşterea accelerată a preţurilor la energie electrică, respectiv contextul actual, creştere care a fost acutizată de invazia Rusiei în Ucraina - şi care, într-o oarecare măsură, a amânat politicile de eliminare a cărbunelui dar, deşi unele state au luat măsuri în vederea amânării eliminării cărbunelui pe termen scurt, totuşi, nu şi-au amânat obiectivele pe termen lung, respectiv finalul acestei decade. Am dori să reiterăm aici faptul că obiectivele pe termen lung vor rămâne neatinse. Rolul cărbunelui în România: ne-am uitat, evident, la evoluţia producţiei şi a consumului de electricitate. Este evident faptul că, în creşterea şi dezvoltarea economică a României, cărbunele a avut o contribuţie esenţială de-a lungul anilor. Începând cu anul 2013, contribuţia cărbunelui la producţia de energie electrică începe să se reducă, moment care culminează şi cu dezvoltarea resurselor din energie regenerabilă", a menţionat Alina Chiriţă (Arsani).

 

Potrivit acesteia, şi capacităţile de producţie pe bază de cărbune s-au redus semnificativ, de la peste 7.000 de MW în 2000, la circa 4.900 MW în anul 2020.

 

"Practic am ajuns, conform datelor ANRE, în anul 2022, ca să avem o contribuţie la producţia de energie electrică de 17% din partea cărbunelui. Reducerea capacităţilor şi, implicit, a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune a condus şi la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Practic, acestea au scăzut de patru ori în ultimii 12-13 ani, de la 31 milioane tone de CO2 în anul 2008, la 8,3 milioane tone de CO2 în anul 2020", a spus ea.

 

Aceasta a subliniat că, în ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, compania a avut probleme financiare semnificative, motiv pentru care a necesitat injecţii de lichidităţi din partea statului, "practic ajutoare de stat pe fondul costurilor operaţionale ridicate, dar şi pe fondul plăţilor pentru certificatele de CO2".

 

Totodată, Alina Chiriţă a precizat că a fost aprobat recent Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care va presupune construirea a două centrale, opt parcuri fotovoltaice şi o microhidrocentrală, cu scopul de a înlocui capacităţile actuale pe bază de lignit în anii următori.