Comisia Europeană: Strategia industrială consolidează rezilienţa pieţei unice şi reduce dependenţa din domenii strategice cheie

 

Strategia actualizată reafirmă priorităţile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, şi, totodată, aplică lecţiile învăţate în urma crizei pentru a da avânt redresării şi pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene. Strategia propune noi măsuri menite să consolideze rezilienţa pieţei unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înţelege mai bine relaţiile de dependenţă din anumite domenii strategice cheie şi prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependenţe. Ea oferă şi noi măsuri de accelerare a dublei tranziţii verzi şi digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica şi monitoriza principalii indicatori ai competitivităţii economiei UE în ansamblu: integrarea pieţei unice, creşterea productivităţii, competitivitatea internaţională, investiţiile publice şi private şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare.

 

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar şi măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât şi firmelor nou-înfiinţate, posibilitatea de a îmbrăţişa dubla tranziţie. Comisia intenţionează să îl numească pe Vazil Hudak în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

 

Tot miercuri, Comisia a adoptat propunerea de regulament privind subvenţiile străine care denaturează piaţa unică. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condiţii concurenţiale egale şi prin promovarea unei pieţe unice echitabile şi competitive.

 

Strategia industrială actualizată publicată miercuri se axează pe următoarele domenii-cheie: consolidarea rezilienţei pieţei unice, reducerea dependenţelor strategice ale UE, şi accelerarea dublei tranziţii.

 

Piaţa unică a fost pusă la grea încercare de restricţiile la nivelul aprovizionării, de închiderea frontierelor şi de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19. Criza a scos în evidenţă nevoia extrem de importantă de a menţine libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor în cadrul pieţei unice, precum şi necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilienţei acesteia la perturbări.

 

În acest scop, Comisia va lua, printre altele, următoarele măsuri: va propune un instrument pentru situaţii de urgenţă al pieţei unice - o soluţie structurală pentru asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor în cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai multă transparenţă şi solidaritate şi va contribui la soluţionarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziţie a acestor produse şi prin consolidarea cooperării în materie de achiziţii publice şi va veghea la respectarea deplină a prevederilor din Directiva privind serviciile pentru a se asigura că statele membre îşi respectă obligaţiile existente, inclusiv obligaţia de notificare, în vederea identificării şi eliminării unor potenţiale noi bariere.

 

De asemenea, Executivul comunitar va întări supravegherea pe piaţă a produselor, oferind autorităţilor naţionale sprijin pentru a-şi mări capacitatea şi pentru a accelera digitalizarea inspectării produselor şi a colectării de date; va mobiliza investiţii semnificative pentru a sprijini IMM-urile, va concepe şi va implementa sisteme de soluţionare alternativă a litigiilor pentru a elimina întârzierile în efectuarea plăţilor către IMM-uri, precum şi pentru a oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvenţă care afectează IMM-urile.

 

Deschiderea către comerţ şi investiţii este un punct forte şi o sursă de creştere şi de rezilienţă pentru UE, care este un importator şi exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat şi o conştientizare pe scară mai largă a necesităţii de a analiza şi de a soluţiona dependenţele strategice, atât tehnologice, cât şi industriale.

 

În consecinţă, Comisia a efectuat o analiză "de jos în sus" bazată pe date despre comerţ: dintre cele 5.200 de produse importate în UE, o analiză iniţială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6% din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, faţă de care UE este foarte dependentă - mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) şi din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum şi în ceea ce priveşte alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi şi digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6% din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potenţial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potenţial scăzut de ulterioare diversificare şi înlocuire cu producţia UE. Din analiză a reieşit că şi în domeniul tehnologiilor avansate există o serie de provocări şi dependenţe.

 

Executivul comunitar a prezentat rezultatele a şase bilanţuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud şi tehnologiilor de vârf, oferind informaţii suplimentare despre originea dependenţelor strategice şi impactul acestora.

 

CE va lansa o a doua etapă de revizuire a potenţialelor dependenţe în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce priveşte produsele, serviciile sau tehnologiile esenţiale pentru dubla tranziţie, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei şi securitatea cibernetică, şi va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei;

 

De asemenea, Executivul comunitar depune eforturi în vederea diversificării lanţurilor de aprovizionare internaţionale şi a încheierii de parteneriate internaţionale pentru a spori gradul de pregătire pentru situaţii de criză; sprijină noile alianţe industriale în domenii strategice în care astfel de alianţe ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activităţi care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alianţe industriale atunci când acestea atrag investitorii privaţi pentru a discuta noi parteneriate şi modele de afaceri într-un mod deschis, transparent şi loial şi atunci când au un potenţial de inovare şi de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. Alianţele oferă o platformă care, în principiu, este amplă şi deschisă şi vor acorda o atenţie deosebită incluziunii firmelor nou-înfiinţate şi IMM-urilor.

 

Comisia pregăteşte lansarea Alianţei pentru procesoare şi tehnologiile semiconductorilor şi a Alianţei pentru date industriale, tehnologii de vârf şi tehnologii de tip cloud şi are în vedere pregătirea unei Alianţe pentru lansatoare, precum şi a unui sistem de aviaţie cu emisii zero.

 

Executivul comunitar sprijină eforturile statelor membre de a-şi pune laolaltă resursele publice prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piaţa nu poate face, de una singură, inovaţii revoluţionare, putând fi oferit sprijin din bugetul UE; şi anunţă o strategie şi o posibilă modificare legislativă pentru o poziţie mai puternică de lider în ceea ce priveşte stabilirea de standarde, inclusiv în domeniul serviciilor pentru întreprinderi, lucrând totodată în mod deschis cu alte părţi în domenii de interes reciproc.

 

Strategia industrială 2020 a anunţat acţiuni de sprijinire a tranziţiei verzi şi digitale a industriei UE, însă pandemia a afectat drastic viteza şi amploarea acestei transformări. Prin urmare, Comisia creionează o serie de măsuri noi de sprijinire a argumentelor economice în favoarea dublei tranziţii verzi şi digitale, prin definirea unor parcursuri de tranziţie împreună cu industria, autorităţile publice, partenerii sociali şi alte părţi interesate, acolo unde este necesar, începând cu turismul şi cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o înţelegere mai aprofundată, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor şi condiţiilor acţiunilor necesare pentru a sprijini dubla tranziţie a celor mai relevante ecosisteme, având ca rezultat un plan executabil în favoarea unei competitivităţi sustenabile;

 

Executivul comunitar va asigura un cadru de reglementare coerent pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei şi a dezideratelor pachetului legislativ "Pregătiţi pentru 55", inclusiv prin accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie şi prin asigurarea accesului la energie electrică decarbonizată, disponibilă din abundenţă, la preţuri rezonabile.

 

De asemenea, CE va pune la dispoziţia IMM-urilor a unor consilieri în materie de sustenabilitate şi sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranziţie verde şi digitală şi va realiza investiţii în vederea perfecţionării şi a recalificării pentru a sprijini dubla tranziţie.

 

Totodată, revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurenţă, aflată în derulare, urmăreşte să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziţie verde şi digitală în beneficiul cetăţenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurenţial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale, informează Executivul comunitar.

 

"Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mişcare dubla transformare digitală şi verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această strategie necesită noi investiţii, în oameni, în tehnologii şi într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea şi eficienţa. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziţie şi prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învăţăminte şi ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă", a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

 

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat că în perioadele de criză este imperios necesar să existe, la nivel mondial, de lanţuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbţia şocurilor şi la accelerarea redresării. "Odată cu ieşirea din pandemia de COVID-19, strategia noastră industrială actualizată urmăreşte să asigure Europei poziţia de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale şi verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtăşesc viziunea, pentru a sprijini comerţul deschis, echitabil şi bazat pe norme, pentru a reduce dependenţele strategice şi pentru a dezvolta noi standarde şi reglementări, toate acestea fiind esenţiale pentru forţa noastră economică. În acelaşi timp, suntem pregătiţi să acţionăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale şi să protejăm integritatea pieţei unice", a adăugat Valdis Dombrovskis.