Evoluții privind mecanismul CfD în România
16 Aprilie 2024 Monica Iancu (Partner) și Ionel Macovei (Senior Associate) - Bondoc & Asociații
HG 318/2024 urmărește stabilirea cadrului general care reglementează implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferență (“CfD”) pentru producerea de energie electrică prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.
| |
HG 318/2024 urmărește stabilirea cadrului general care reglementează implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferență (“CfD”) pentru producerea de energie electrică prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.
În continuare, am prezentat o selecție a câtorva aspecte importante reglementate prin HG 318/2024:
1. Cadrul general privind mecanismul de sprijin CfD. Scheme de ajutor de stat versus ajutor de stat de tip ad-hoc.
În baza mecanismului de sprijin CfD, se acordă ajutor de exploatare pentru operarea unor capacități de producție energie electrică cu emisii reduse de carbon.
Acordarea acestui tip de ajutor se realizează (i) în baza unor scheme de ajutor de stat sau (ii) în baza unui ajutor de stat ad-hoc (pentru proiectele de producere de energie electrică pentru care, datorită specificului tehnologiei, nu se poate aplica un proces de selecție competitivă). În acest sens, Ministerul Energiei va elabora scheme de ajutor de stat CfD sau va acorda ajutor de stat CfD ad-hoc pentru tehnologiile eligibile de producție (i.e., resurse eoliene onshore, resurse eoliene offshore, resurse solare fotovoltaice, resurse hidro, resurse nucleare, hidrogen, stocarea energiei).
Apare că ajutorul de stat ad-hoc va fi acordat pentru proiecte de producere de energie electrică pentru care, datorită specificului tehnologiei, nu se poate aplica un proces de selecție competitivă.
Orice schemă CfD sau ajutor de stat CfD ad-hoc și orice contract CfD aferent se supun autorizării și face obiectul deciziei de autorizare a ajutorului de stat din partea Comisiei Europene („CE”) iar orice drepturi și obligații rezultate din semnarea unui contract CfD se amână a fi exercitate sau prestate până la obținerea deciziei de autorizare a ajutorului de stat din partea CE, în urma notificării schemei CfD sau, după caz, a ajutorului de stat CfD ad-hoc. În cazul în care a fost obținută decizia de autorizare a ajutorului de stat din partea CE, schema și contractul CfD rămân în permanență supuse deciziei CE privind ajutorul de stat și se suspendă automat în cazul în care și în măsura în care aceasta decizie este suspendată sau revocată.
Criteriile efective de eligibilitate pentru o schemă CfD vor fi aprobate prin ordin al Ministrului Energiei care va include de asemenea termene, bugete, obiective de capacitate și procedura de licitație.
2. Roluri și responsabilități
În ceea ce privește rolurile / responsabilitățile părților interesate implicate în mecanismul CfD, procesul de licitație CfD va fi gestionat de Transelectrica (ca operator al schemei CfD), în timp ce operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România ("OPCOM") va acționa în calitate de contraparte CfD. În plus, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ("ANRE") va fi responsabilă de emiterea legislației secundare relevante, în timp ce Ministerul Energiei va avea responsabilitatea generală asupra cadrului de reglementare, precum și obligația de a se asigura că fondul de lichiditate CfD dispune în orice moment de fonduri suficiente pentru a permite contrapărții CfD să își îndeplinească integral obligațiile de plată față de beneficiarul CfD.
Ajutorul de operare în baza mecanismului CfD este acordat prin intermediul plăților pentru diferență pentru energia electrică (care face obiectul contractului CfD) produsă, măsurată și livrată în sistemul electroenergetic național (“SEN”), de către contrapartea CfD (OPCOM) către beneficiarul CfD, în situația în care prețul de referință este mai mic decât prețul de exercitare licitat sau de către beneficiarul CfD către contrapartea CfD, în situațiile în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare.
3. Prețul de exercitare
În cazul schemei CfD, prețul de exercitare pentru un contract CfD este determinat prin licitație CfD, iar în cazul unui ajutor de stat CfD ad-hoc, prețul de exercitare pentru un contract CfD ad-hoc este determinat prin negociere.
Prețul de exercitare pentru un contract CfD atribuit prin intermediul unei licitații CfD nu poate depăși prețul maxim de exercitare specificat în ordinul de inițiere a unei licitații CfD.
Cu toate acestea, beneficiarul CfD nu primește plata pentru diferența CfD pentru cantitatea de energie electrică livrată în SEN în toate perioadele în care prețul per interval de decontare din respectiva piața angro, sau, după caz, media prețurilor de pe piețele angro relevante, utilizată pentru determinarea prețului de referința corespunzător producției livrate, este negativ.
Implementarea și punerea în aplicare a unei scheme CfD pentru una sau mai multe tehnologii eligibile de producere de energie va fi aprobată prin ordin al Ministrului Energiei, iar în cadrul schemei vor fi prevăzute condițiile de eligibilitate, termenele, bugetele, obiectivele de capacitate și procedura de licitație în funcție de caracteristicile specifice ale fiecărei tehnologii eligibile de producție în cauză.
Finanțarea mecanismului de sprijin CfD va fi asigurată prin mecanismul de colectare a contribuției CfD aplicat tuturor consumatorilor finali (care se va colecta de către furnizorii de energie electrică activi pe piața cu amănuntul de energie electrică din Romania și se virează în fondul de lichiditate CfD) și/sau prin fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene (e.g., Fondul pentru Modernizare).
ANRE va aproba valoarea contribuției CfD până cel târziu la data de 20 decembrie pentru anul următor și până cel târziu la data de 20 iunie pentru semestrul următor al anului în curs.
Așa cum s-a semnalat în discuțiile pe marginea proiectului legislativ, răspunderea contrapărții CfD pentru lipsa de lichiditatea a fondului CfD rămâne neabordată.
4. Obligații ale beneficiarului CfD
Conform HG 318/2024, beneficiarul CfD are, printre altele, următoarele obligații:
(i) de a demonstra operatorului schemei CfD, prin documente justificative, că capacitatea propusă pentru proiect constă într-o capacitate de producție de energie electrică complet nouă.
(ii) de a raporta, în fiecare trimestru, către contrapartea CfD, stadiul planificării, autorizării, licențierii, construirii și punerii în funcțiune a proiectului, precum și alte informații care trebuie raportate contrapărții CfD în temeiul contractului CfD și de a furniza oricare alte informații suplimentare solicitate de Ministerul Energiei și de contrapartea CfD.
(iii) de a plăti anual contrapărții CfD suma corespunzătoare profitului excedentar obținut din contractele bilaterale stabilite prin decizie ANRE în cazurile prevăzute de HG 318/2024.
5. Dispoziții privind prima schemă de ajutor de stat sub formă de CfD
Prima schemă de ajutor de stat sub formă de CfD vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară fotovoltaică („Prima Schemă CfD”).
Cu privire la Prima Schemă CfD, licitațiile CfD vor avea loc începând cu data intrării în vigoare a HG 318/2024 și în anul 2025 pe baza unei scheme CfD pentru care fondul de lichiditate CfD va fi alimentat cu sumele asigurate de Ministerul Energiei din Fondul pentru Modernizare și care vor fi transferate în fondul de lichiditate CfD, sub rezerva aprobării ajutorului de stat de către CE și a finanțării schemei CfD din Fondul pentru Modernizare de către Comitetul pentru Investiții.
Beneficiarul CfD are obligația să livreze în SEN și să vândă numai pe piețele organizate toate cantitățile de energie electrică (livrate de capacitatea de producere) care fac obiectul unui contract CfD, cu excepția cantităților de energie electrică utilizate pentru consumul propriu tehnologic al serviciilor interne alimentate de la bornele generatoarelor beneficiarului CfD.
În cazul în care un beneficiar CfD vinde producția de energie, în totalitate sau în parte, prin contracte bilaterale încheiate pe o piață organizata de energie electrică, pentru determinarea profitului excedentar obținut din aceste contracte care trebuie returnat contrapărții CfD, se va aplica următorul mecanism de repartizare a profitului:
i. în cazul în care, într-un interval de decontare, prețul per megawatt-ora dintr-un contract bilateral este mai mare decât prețul de referință, dar mai mic decât prețul de exercitare, beneficiarul CfD returnează fondului de lichiditate CfD 50% din veniturile obținute în cadrul contractului bilateral, calculat ca produs între cantitățile de energie electrică vândute prin contractul bilateral și diferența dintre prețul contractului bilateral și prețul de referință.
ii. în cazul în care, într-un interval de decontare, prețul per megawatt-oră dintr-un contract bilateral, depășește atât prețul de exercitare cât și prețul de referință, iar prețul de exercitare este mai mare decât prețul de referință, beneficiarul CfD va returna fondului de lichiditate CfD:
a) 100% din veniturile obținute în cadrul contractului bilateral, calculate ca produs între cantitățile de energie electrică vândute prin contractul bilateral și diferența dintre prețul de exercitare și prețul de referință.
b) 50% din veniturile obținute în cadrul contractului bilateral, calculate ca produs între cantitățile de energie vândute prin contractul bilateral și diferența dintre prețul contractului bilateral și prețul de exercitare
iii. în cazul în care, într-un interval de decontare, prețul per megawatt ora dintr-un contract bilateral depășește atât prețul de exercitare, cât și prețul de referință, iar prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare, beneficiarul CfD returnează fondului de lichiditate CfD 50% din veniturile obținute în cadrul contractului bilateral, calculate ca produs între cantitățile de energie vândute prin contractul bilateral și diferența dintre prețul contractului bilateral și prețul de referință.
Orice venituri obținute de beneficiarul CfD în cadrul contractelor bilaterale care nu trebuie returnate contrapărții CfD în conformitate cu cele de mai sus nu constituie un profit excedentar obținut din contracte bilaterale și vor rămâne la beneficiarul CfD.
În ceea ce privește garanțiile de origine pentru energia electrică astfel produsă, acestea vor fi emise în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1232/2011 pentru aprobarea Regulamentului de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie și ale art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile.
6. Legislație secundară necesar a fi elaborată în continuare
În plus, de notat este și faptul că în anexa la HG 318/2024 este inclus Contractul CfD aferent schemei CfD pentru tehnologiile eoliene onshore și solare fotovoltaice.
În continuare, ANRE ar trebui să elaboreze și să aprobe/emită legislația secundară relevantă, ca de exemplu:
· în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a HG 318/2024, metodologia privind mecanismul de stabilire a contribuției CfD pentru colectarea veniturilor necesare pentru contrapartea CfD și pentru operatorul schemei CfD.
· în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a HG 318/2024: (i) metodologia privind calculul profitului excedentar obținut din contracte bilaterale, (ii) metodologia pentru calcularea prețului de referință, și (iii) metodologia privind mecanismul de stabilire a contribuției CfD pentru colectarea sumelor necesare pentru a acoperi orice deficit CfD sau alte sume necesare pentru finanțarea schemelor CfD și a ajutoarelor de stat CfD ad-hoc.
Având în vedere termenele, legislația de mai sus va fi emisă posibil în paralel cu procedura de licitație pentru Prima Schemă CfD.
***
Dacă sunt necesare clarificări în legătură cu cele de mai sus, vă rugăm să nu ezitați să contactați persoanele dumneavoastră de contact din cadrul Bondoc și Asociații sau să ne scrieți la office@bondoc-asociatii.ro.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1829 / 10441 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
Peligrad Law a asistat Heineken România SA în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut confirmarea anulării unor obligații fiscale de peste 7 mil. €, o decizie de referință pentru practica fiscală
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





