
Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
14 Septembrie 2020
Iulia Bică, Manager Taxe Indirecte, și Diana Cristea, Manager Taxe Indirecte, Deloitte RomâniaÎn practică, o companie care optează pentru obținerea codului de TVA ulterior înființării va constata că declarația pe proprie răspundere depusă online este respinsă de sistemul administrației fiscale, cu justificarea că aceasta a fost abrogată prin HG 340, deși în textul hotărârii nu există o asemenea prevedere.
![]() |
Procedura de înregistrare a unei companii în scopuri de TVA în România a intrat într-un proces de simplificare începând din 2019, când, în Codul fiscal, pentru anumite companii s-a introdus posibilitatea obținerii codului de TVA în ziua solicitării, sub rezerva efectuării ulterioare a unei analize de risc. Din luna mai a acestui an, regula ar trebui să se aplice tuturor companiilor care se înregistrează, indiferent dacă solicită codul de TVA la înființare sau pe parcursul derulării activității. Însă reglementările adoptate recent cu scopul declarat de a ajuta societățile comerciale în acest demers par să fi complicat lucrurile.
Concret, până de curând, companiile care optau pentru înregistrarea în scop de TVA pe parcursul derulării activității puteau obține codul necesar în ziua solicitării, pe baza unei declarații pe proprie răspundere transmise online autorității fiscale, urmând ca analiza de risc să fie realizată ulterior. În luna mai, prin Hotărârea de Guvern 340 și Ordonanța de Urgență 69/2020, autoritățile au introdus o prevedere potrivit căreia înregistrarea în scopuri de TVA pentru companiile cu sediul activității economice în România se realizează fără efectuarea analizei risc, indiferent dacă se solicită codul de TVA la înființare sau, ulterior, prin opțiune ori ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei cifră de afaceri (caz în care înregistrarea în scop de TVA devine obligatorie). Această prevedere a fost interpretată ca o extindere a posibilității obținerii codului de TVA în ziua solicitării și asupra companiilor nou înființate, urmând ca analiza de risc să se realizeze ulterior înregistrării, pe parcursul activității companiei.
Concret, până de curând, companiile care optau pentru înregistrarea în scop de TVA pe parcursul derulării activității puteau obține codul necesar în ziua solicitării, pe baza unei declarații pe proprie răspundere transmise online autorității fiscale, urmând ca analiza de risc să fie realizată ulterior. În luna mai, prin Hotărârea de Guvern 340 și Ordonanța de Urgență 69/2020, autoritățile au introdus o prevedere potrivit căreia înregistrarea în scopuri de TVA pentru companiile cu sediul activității economice în România se realizează fără efectuarea analizei risc, indiferent dacă se solicită codul de TVA la înființare sau, ulterior, prin opțiune ori ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei cifră de afaceri (caz în care înregistrarea în scop de TVA devine obligatorie). Această prevedere a fost interpretată ca o extindere a posibilității obținerii codului de TVA în ziua solicitării și asupra companiilor nou înființate, urmând ca analiza de risc să se realizeze ulterior înregistrării, pe parcursul activității companiei.
Această simplificare este bine-venită, având în vedere că orice investitor sau antreprenor apreciază scurtarea termenelor de soluționare a cererii de înregistrare și faptul că unicul document solicitat la înregistrare este formularul în sine.
Ce probleme apar în practică?
Din punct de vedere legislativ, procedura de obținere a codului de TVA nu a suferit nicio modificare, așa încât termenele și documentele necesare au rămas neschimbate. Totuși, în practică, o companie care optează pentru obținerea codului de TVA ulterior înființării va constata că declarația pe proprie răspundere depusă online este respinsă de sistemul administrației fiscale, cu justificarea că aceasta a fost abrogată prin HG 340, deși în textul hotărârii nu există o asemenea prevedere.
Așadar, în acest moment, pentru contribuabili este neclar ce procedură trebuie urmată și ce documente sunt necesare în vederea înregistrării în scop de TVA, întrucât, deși ordinele ce reglementează această acțiune sunt încă în vigoare, în practică, sistemul nu mai permite, începând cu luna mai a acestui an, utilizarea procedurii simplificate.
În plus, anumite administrații încă solicită documente precum declarațiile administratorilor și asociaților cu privire la cazierul fiscal pentru eliberarea codului de TVA, deși, conform procedurii, aceste declarații sunt necesare doar în vederea evaluării riscului fiscal, analiză pe care autoritatea nu o mai realizează în momentul înregistrării, ci ulterior.
Ce se întâmplă cu termenele în care se obține codul de TVA?
Potrivit procedurii încă în vigoare, termenul în care autoritatea fiscală trebuie să acorde codul de TVA, în funcție de momentul solicitării, rămâne neschimbat. Pentru companiile care solicită înregistrarea în scop de TVA la înființare, termenul este de 45 de zile, deși actele normative recent aprobate pot fi interpretate în sensul că și aceste societăți pot obține codul în aceeași zi. În cazul companiilor care optează pentru înregistrarea în scop de TVA ulterior înființării, termenul pentru obținerea codului rămâne de o zi, sub rezerva verificării de către ANAF a datelor înscrise în declarația pe propria răspundere, în termen de 15 zile de la data depunerii solicitării, conform reglementărilor încă în vigoare.
Așadar, procedura este oricum inechitabilă, având în vedere că permite ca anumiți contribuabili să aștepte codul de TVA până la 45 de zile, în timp ce, pentru alții, prevede acordarea codului în ziua înregistrării cererii, cu toate că, potrivit Codului fiscal, procesul de înregistrare ar trebui să fie identic.
În concluzie, simplificarea începută încă din 2019 se dovedește a fi greu de implementat în lipsa armonizării legislației și a uniformizării practicii la nivelul administrațiilor fiscale. În această situație incertă, deși contribuabilul poate obține cu ușurință codul de TVA, conform legislației în vigoare, el nu are acces la informație și ajunge să rămână blocat în birocrația administrativă, în ciuda bunelor intenții ale legiuitorului.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9014 / 10087 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Achiziții & Corporate| Consultanță
D&B David și Baias confirmă reziliența M&A: achiziții strategice dominante, mecanisme flexibile, grafic de lucru modelat de conformare și componenta tehnică. Echipa livrează soluții prompte în proiecte cu arhitectură complexă, aliniind interesele vânzătorilor cu obiectivele investitorilor și orchestrând integrarea post-closing | Anda Rojanschi (Partener): „Tranzacția de succes este aceea în care cele două afaceri se integrează după finalizarea deal-ului”. O regulă care devine rutină operațională prin rigoare, colaborare și coordonare interdisciplinară
Schoenherr lansează a cincea ediție a concursului de eseuri „law, sweet law‟, cu premii totale de 21.000 lei
Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei investiții de capital grupului Dental Elite Clinics. Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel) au coordonat echipa
ZRVP aniversează în 2025 trei decenii de avocatură | Cosmin Vasile, Managing Partner: “Am crescut organic, am construit fără grabă și fără artificii, și am ajuns aici pentru că am rămas fideli profesiei și valorilor ei. Rămânem, după 30 de ani, cu aceleași ținte primordiale: perfecțiunea juridică și formarea de avocați care să ne împărtășească pasiunea, valorile și viziunea”
Cum văd analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați | 9 luni cu motorul turat în M&A: Fuziunile și achizițiile la nivel global au ajuns la 3,4 trilioane USD, companiile din UE preferă consolidarea regională, tehnologia conduce, energia și sectorul financiar împing megadeal-urile, private equity își reia ofensiva. În clasamentele juridice, CMS rămâne în Top 10 global și pe locul 2 în Europa, iar Schoenherr stă pe podium în Europa Centrală și de Est
Practica de Concurență de la Țuca Zbârcea & Asociații rămâne etalon pe piața locală, cu o echipă evidențiată în ghidurile internaționale și performanță constantă în mandatele încredințate | Raluca Vasilache (Partener): Ultimul an a fost cu adevărat special, având privilegiul de a lucra în câteva tranzacții stimulante din punct de vedere profesional. A crescut considerabil practica în domeniul autorizării investițiilor străine și se remarcă o pondere mai mare a investigațiilor
Mitel & Asociații se remarcă în practica de Concurență prin rigoare și sincronizare, oferind clienților remedii țintite, viteză procedurală și certitudine în calendarul de closing | Sub coordonarea partenerului Șerban Suchea, firma asigură trasee clare de conformare, maximizează predictibilitatea autorizărilor și păstrează direcția tranzacțiilor într-un peisaj normativ exigent și bine articulat
CMS, implicată în proiectul câștigător al premiului „Investiția Anului” în cadrul SEE Property Forum Awards 2025 pentru al doilea an consecutiv
Bohâlțeanu & Asociații a stat alături de asociații Auto Brand SRL în tranzacția prin care BPW Group a intrat pe piața locală. Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) și Anda Călin (Managing Associate), în prim plan
LegiTeam: Junior lawyers 0-1 years - Dispute Resolution Practice | GNP Guia Naghi and Partners
Lexology IP Rankings 2025 | Cine sunt profesioniștii care setează standardele pe o piață din ce în ce mai competitivă: Ana-Maria Baciu, Răzvan Dincă, Dana Blaer și Ciprian Dragomir, printre avocații a căror poziționare confirmă maturizarea sectorului local și relevanța lui în arhitectura regională a proprietății intelectuale
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...