
Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou
14 Septembrie 2020
Iulia Bică, Manager Taxe Indirecte, și Diana Cristea, Manager Taxe Indirecte, Deloitte RomâniaÎn practică, o companie care optează pentru obținerea codului de TVA ulterior înființării va constata că declarația pe proprie răspundere depusă online este respinsă de sistemul administrației fiscale, cu justificarea că aceasta a fost abrogată prin HG 340, deși în textul hotărârii nu există o asemenea prevedere.
![]() |
Procedura de înregistrare a unei companii în scopuri de TVA în România a intrat într-un proces de simplificare începând din 2019, când, în Codul fiscal, pentru anumite companii s-a introdus posibilitatea obținerii codului de TVA în ziua solicitării, sub rezerva efectuării ulterioare a unei analize de risc. Din luna mai a acestui an, regula ar trebui să se aplice tuturor companiilor care se înregistrează, indiferent dacă solicită codul de TVA la înființare sau pe parcursul derulării activității. Însă reglementările adoptate recent cu scopul declarat de a ajuta societățile comerciale în acest demers par să fi complicat lucrurile.
Concret, până de curând, companiile care optau pentru înregistrarea în scop de TVA pe parcursul derulării activității puteau obține codul necesar în ziua solicitării, pe baza unei declarații pe proprie răspundere transmise online autorității fiscale, urmând ca analiza de risc să fie realizată ulterior. În luna mai, prin Hotărârea de Guvern 340 și Ordonanța de Urgență 69/2020, autoritățile au introdus o prevedere potrivit căreia înregistrarea în scopuri de TVA pentru companiile cu sediul activității economice în România se realizează fără efectuarea analizei risc, indiferent dacă se solicită codul de TVA la înființare sau, ulterior, prin opțiune ori ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei cifră de afaceri (caz în care înregistrarea în scop de TVA devine obligatorie). Această prevedere a fost interpretată ca o extindere a posibilității obținerii codului de TVA în ziua solicitării și asupra companiilor nou înființate, urmând ca analiza de risc să se realizeze ulterior înregistrării, pe parcursul activității companiei.
Concret, până de curând, companiile care optau pentru înregistrarea în scop de TVA pe parcursul derulării activității puteau obține codul necesar în ziua solicitării, pe baza unei declarații pe proprie răspundere transmise online autorității fiscale, urmând ca analiza de risc să fie realizată ulterior. În luna mai, prin Hotărârea de Guvern 340 și Ordonanța de Urgență 69/2020, autoritățile au introdus o prevedere potrivit căreia înregistrarea în scopuri de TVA pentru companiile cu sediul activității economice în România se realizează fără efectuarea analizei risc, indiferent dacă se solicită codul de TVA la înființare sau, ulterior, prin opțiune ori ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei cifră de afaceri (caz în care înregistrarea în scop de TVA devine obligatorie). Această prevedere a fost interpretată ca o extindere a posibilității obținerii codului de TVA în ziua solicitării și asupra companiilor nou înființate, urmând ca analiza de risc să se realizeze ulterior înregistrării, pe parcursul activității companiei.
Această simplificare este bine-venită, având în vedere că orice investitor sau antreprenor apreciază scurtarea termenelor de soluționare a cererii de înregistrare și faptul că unicul document solicitat la înregistrare este formularul în sine.
Ce probleme apar în practică?
Din punct de vedere legislativ, procedura de obținere a codului de TVA nu a suferit nicio modificare, așa încât termenele și documentele necesare au rămas neschimbate. Totuși, în practică, o companie care optează pentru obținerea codului de TVA ulterior înființării va constata că declarația pe proprie răspundere depusă online este respinsă de sistemul administrației fiscale, cu justificarea că aceasta a fost abrogată prin HG 340, deși în textul hotărârii nu există o asemenea prevedere.
Așadar, în acest moment, pentru contribuabili este neclar ce procedură trebuie urmată și ce documente sunt necesare în vederea înregistrării în scop de TVA, întrucât, deși ordinele ce reglementează această acțiune sunt încă în vigoare, în practică, sistemul nu mai permite, începând cu luna mai a acestui an, utilizarea procedurii simplificate.
În plus, anumite administrații încă solicită documente precum declarațiile administratorilor și asociaților cu privire la cazierul fiscal pentru eliberarea codului de TVA, deși, conform procedurii, aceste declarații sunt necesare doar în vederea evaluării riscului fiscal, analiză pe care autoritatea nu o mai realizează în momentul înregistrării, ci ulterior.
Ce se întâmplă cu termenele în care se obține codul de TVA?
Potrivit procedurii încă în vigoare, termenul în care autoritatea fiscală trebuie să acorde codul de TVA, în funcție de momentul solicitării, rămâne neschimbat. Pentru companiile care solicită înregistrarea în scop de TVA la înființare, termenul este de 45 de zile, deși actele normative recent aprobate pot fi interpretate în sensul că și aceste societăți pot obține codul în aceeași zi. În cazul companiilor care optează pentru înregistrarea în scop de TVA ulterior înființării, termenul pentru obținerea codului rămâne de o zi, sub rezerva verificării de către ANAF a datelor înscrise în declarația pe propria răspundere, în termen de 15 zile de la data depunerii solicitării, conform reglementărilor încă în vigoare.
Așadar, procedura este oricum inechitabilă, având în vedere că permite ca anumiți contribuabili să aștepte codul de TVA până la 45 de zile, în timp ce, pentru alții, prevede acordarea codului în ziua înregistrării cererii, cu toate că, potrivit Codului fiscal, procesul de înregistrare ar trebui să fie identic.
În concluzie, simplificarea începută încă din 2019 se dovedește a fi greu de implementat în lipsa armonizării legislației și a uniformizării practicii la nivelul administrațiilor fiscale. În această situație incertă, deși contribuabilul poate obține cu ușurință codul de TVA, conform legislației în vigoare, el nu are acces la informație și ajunge să rămână blocat în birocrația administrativă, în ciuda bunelor intenții ale legiuitorului.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 8819 / 9892 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
Taylor Wessing și Freshfields, în tranzacția prin care Continental își vinde divizia ContiTech OESL către fondul de investții Regent. Avocați din România, în tranzacție
Lexology Energy Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care s-au remarcat într-o practică devenită, în ultimii ani, un adevărat laborator de inovație juridică: ZRVP, CMS, TZA și NNDKP au o amprentă bine conturată în Oil & Gas. NNDKP strălucește și în Power & Electricity, unde se remarcă și Kinstellar, dar și în Renewables
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Filip & Company a asistat statul român prin Ministerul Finanțelor în contractarea unor plasamente private sub forma de împrumuturi în valoare de peste 2 miliarde de euro | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Bondoc & Asociații acordă asistență pentru 5 proiecte eoliene și solare în cadrul celei de-a doua licitații CfD din România | Echipa a fost coordonată de Cosmin Stăvaru (Partener), susținut de Raluca Catargiu (Senior Associate)
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...