Lazea: Salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea, pensiile să nu crească mai rapid decât salariile

"Sunt câteva precondiţii pentru a putea să reluăm convergenţa la un nivel superior. Unu - salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea, an de an, pe termen lung. Doi - pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Trei - integrarea mai deplină a economiei în lanţurile de producţie europene, chiar dacă tendinţele şi tentaţiile sunt ca fiecare economie să se descurce cum poate. Şi, nu în ultimul rând, asigurarea autosuficienţei şi chiar a unui excedent în materie de energie şi de produse alimentare, pentru că un stat trebuie să aibă acest minim de existenţă, energie şi alimente, încât să-şi satisfacă necesităţile interne şi chiar să exporte", a spus Lazea.

Potrivit economistului, cauzele încetinirii procesului de convergenţă sunt legate de "ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice".

"Dacă vorbim despre cauzele încetinirii procesului de convergenţă, acestea se regăsesc în faptul că, până în prezent, convergenţa s-a făcut prin ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflaţia au fost indicatori care n-au interesat aproape pe nimeni dintre decidenţi. Ca atare, România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la aceşti trei indicatori. Nu poţi să speri să continui să convergi când ai aceste pietre de moară agăţate de picioare", a explicat Lazea.

El consideră că mai sunt şi alte cauze de încetinire a procesului de convergenţă.

"E dominaţia politicului asupra fiscalului. De prea puţine ori în guverne se face auzită vocea ministrului de Finanţe. În orice ţară dezvoltată, ministrul de Finanţe este cel care are drept de veto în Guvern. El are pâinea şi cuţitul. La noi, ministrul de Finanţe, de regulă, în Guvern, este omul care preia cererile şi se străduieşte să le acomodeze cu cât posibil mai mult. Nu este al doilea ca putere după prim-ministru, cum normal ar trebui să fie. Deci, avem o problemă instituţională gravă. Apoi, nu numai că înăuntrul guvernelor ministrul de Finanţe nu este ascultat, ci avem dominanţa fiscală asupra politicii monetare. Cu alte cuvinte, ignorarea consecinţelor inflaţioniste ale diverselor politici fiscale, inclusiv cadouri electorale etc. E şi credinţa absurdă că Banca Centrală ar putea corecta orice dezechilibre create prin politicile fiscale. Iar obiceiul de a supra-contracta uneori cu 200% sau 300%, lucru care, e valabil nu numai pentru fondurile europene, e valabil şi înăuntrul bugetului României... Filosofia care predomină este: 'lasă să prind şi eu acolo o bucăţică' şi nu contează dacă proiectul se va desfăşura pe 5 ani, pe 10 ani sau pe 50 de ani. Ăsta este un defect de gândire şi de abordare care are cauze adânci structurale şi la care va trebui renunţat", a mai spus specialistul BNR.

Acesta consideră că toate aceste "obiceiuri ar trebui să dispară". 'Poate că a fost nevoie de această criză pentru ca un guvern hotărât şi un prim-ministru hotărât să facă reformă şi să pună ordine în toate aceste obiceiuri negative", a încheiat Lazea.

Confederaţia Patronală Concordia a organizat, vineri, un summit sub deviza "Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană", care a reunit lideri ai mediului de afaceri şi academic, decidenţi politici şi experţi economici care au discutat despre cum anume poate face România saltul de la o economie bazată pe costuri competitive, la una bazată pe inovare şi valoare adăugată înaltă.

Invitaţi de onoare au fost preşedintele României, Nicuşor Dan, şi preşedintele BusinessEurope, Fredrik Persson.

Evenimentul a fost structurat pe trei paneluri de discuţii. Primul panel s-a referit la "Competitivitatea Europeană şi provocările României: Reconfigurarea strategică a economiei europene", iar cel de-al doilea panel la "Transformarea economică a României: De la costuri competitive, la inovare şi valoare". Al treilea panel a dezbătut "Viitorul economic al României: Provocări, viziuni, acţiuni".