Olli Rehn (BCE): Există puţine indicii care să sugereze că inflaţia ridicată prinde rădăcini

"Din punct de vedere al orientărilor pe termen mediu, problema critică o reprezintă apariţia efectelor secundare şi/sau dezancorarea aşteptărilor inflaţioniste. Dacă analizăm aceste două evoluţii, vedem o vibraţie în aşteptările inflaţioniste pe termen scurt, dar nu şi o deviere semnificativă a celor pe termen lung", a declarat oficialul BCE într-un interviu.

La decizia din iunie se va ţine cont de cele mai recente previziuni economice şi de evoluţiile geopolitice, inclusiv un posibil armistiţiu între Statele Unite şi Iran, a adăugat Rehn. Acesta a argumentat că situaţia din Orientul Mijlociu fie se poate transforma într-un conflict prelungit care va afecta şi mai mult aprovizionarea cu energie a zonei euro, fie va duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

"Dacă ar fi să evaluez şansele, cred că este mai bine pentru noi să fim pregătiţi, în mod regretabil, de un conflict prelungit, şi să ne gândim la cum vom ajusta şi atenua efectele, inclusiv menţinerea activităţii noastre în ceea ce priveşte tranziţia verde. Ar putea fi nevoie de un "Plan B," condus de Comisia Europeană, pentru aprovizionarea din alte surse cu combustibili pentru avioane şi alte produse care vin în prezent din Golf, în timp ce economia se ajustează", a apreciat Rehn.

Între timp, susţine acesta, guvernele ar trebui să evite stimularea cererii pentru combustibili prin subvenţii generoase, nu în ultimul rând pentru că spaţiul fiscal pentru a face asta este limitat.

El a atras atenţia că ţările din Nordul Europei, Franţa şi Peninsula Iberică, vor fi ferite parţial de şocul energetic în urma dependenţei lor mai mari de energia nucleară şi regenerabilă, în timp ce Germania, Italia şi Europa Centrală vor fi mai sever afectate.

"Există evident un impact diferit al şocului preţului energiei din acest motiv. Şi acest lucru are efect asupra politicii monetare", a declarat oficialul BCE.

În aprilie, Banca Centrală Europeană a menţinut nemodificate ratele dobânzilor, pentru a şaptea şedinţă consecutivă, dar a semnalat preocupările sale crescânde privind majorarea inflaţiei, întărind pariurile că vor fi mai multe majorări de dobânzi anul acesta, începând din iunie.

"Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% şi, respectiv, 2,40%", se arată în comunicatul de presă publicat după a treia reuniune a BCE din acest an.

"Riscurile de creştere a inflaţiei şi riscurile de scădere a economiei s-au intensificat. Cu cât mai mult va continua războiul şi cu cât mai mult preţurile la energie rămân ridicate, cu atât mai puternic va fi impactul asupra inflaţiei şi a economiei", se arată în comunicatul BCE.

Pieţele financiare se aşteaptă acum la majorări de dobânzi în iunie şi iulie, urmate de cel puţin o decizie similară în toamnă, presupunând că BCE vrea să ţină sub control spirala inflaţionistă, după ce a fost criticată că a acţionat târziu în 2022.

Unii analişti avertizează că şocul preţului energiei ar putea şterge 0,5 puncte procentuale din creşterea economiei zonei euro.

"Experienţa inflaţiei este atât de recentă încât firmele vor majora preţurile mai rapid decât în 2022, iar angajaţii vor căuta să-şi asigure salarii mai mari mai curând, ceea ce probabil va accelera evoluţia inflaţiei", a apreciat Lorenzo Codogno de la LC Macro Advisors.