Problema cronică a mediului de afaceri din România – activul net negativ. Noi măsuri și implicațiile lor fiscale
07 Septembrie 2020 Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Raluca Dana, Consultant Taxe Directe, Deloitte România
Proiectul de ordonanță propune un mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de definiția contabilă. Notabil este că rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate (în principal imobiliare) nu intră în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor fiscale.
| |
După lansarea oficială a Planului Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul României vine cu măsuri concrete pentru punerea lui în aplicare. Printre acestea se numără și aprobarea ordonanței de urgență prin care se intenționează acordarea de bonificații companiilor care își majorează și/sau îmbunătățesc capitalurile proprii. Măsura este binevenită și poate reprezenta un punct de pornire în stimularea societăților comerciale să se alinieze la normalitate și să se conformeze reglementărilor legale în vigoare. În plus, proiectul prevede și o modificare importantă cu privire la termenul de declarare și plată a impozitului pe profit anual.
O companie slab capitalizată nu are puterea financiară necesară pentru a se dezvolta pe cont propriu, cu atât mai puțin în situații de criză, și în același timp nu are acces la finanțare externă, având în vedere că stabilitatea financiară reprezintă un criteriu esențial al instituțiilor financiare, și nu numai, în acordarea de împrumuturi. În condițiile în care, în România, potrivit datelor oficiale, aproximativ 280.000 de societăți comerciale (în jur de 40% din total) au capitaluri proprii negative, programe de finanțare de tipul IMM Invest nu își pot dovedi eficiența deoarece, dincolo de faptul că împrumutul este garantat de stat în cea mai mare parte, iar dobânda este subvenționată, situația financiară a unui debitor cu datorii mai mari decât fondurile proprii este una precară și nu poate garanta rambursarea împrumutului. Mai mult decât atât, o companie cu acces limitat la finanțare de regulă apelează excesiv la creditul furnizor (întârzie plata facturilor către furnizori), practică ce poate duce la blocaje în lanț și chiar la insolvențe sau falimente.
O companie slab capitalizată nu are puterea financiară necesară pentru a se dezvolta pe cont propriu, cu atât mai puțin în situații de criză, și în același timp nu are acces la finanțare externă, având în vedere că stabilitatea financiară reprezintă un criteriu esențial al instituțiilor financiare, și nu numai, în acordarea de împrumuturi. În condițiile în care, în România, potrivit datelor oficiale, aproximativ 280.000 de societăți comerciale (în jur de 40% din total) au capitaluri proprii negative, programe de finanțare de tipul IMM Invest nu își pot dovedi eficiența deoarece, dincolo de faptul că împrumutul este garantat de stat în cea mai mare parte, iar dobânda este subvenționată, situația financiară a unui debitor cu datorii mai mari decât fondurile proprii este una precară și nu poate garanta rambursarea împrumutului. Mai mult decât atât, o companie cu acces limitat la finanțare de regulă apelează excesiv la creditul furnizor (întârzie plata facturilor către furnizori), practică ce poate duce la blocaje în lanț și chiar la insolvențe sau falimente.
Capitalul propriu pozitiv, condiție de bază pentru accesarea de bonificații pentru impozite
Potrivit proiectului de ordonanță, societățile comerciale care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor beneficia de o reducere a impozitului pe profit sau pe venit, în cazul microîntreprinderilor, ori a impozitului specific, în cazul companiilor din industria ospitalității, de 2% anual. În plus, companiile vor putea beneficia de o bonificație cuprinsă între 5% și 10% din impozitul pe profit datorat, pentru majorarea anuală a capitalului propriu, în funcție de evoluția față de anul precedent (de la 5%, la peste 25%). Pe o perioadă de trei ani consecutivi, începând cu anul 2022, proiectul prevede și o reducere de 3% din impozit în funcție de procentul minim de creștere a capitalului propriu față de nivelul raportat prin situațiile financiare anuale pentru anul 2020.
Este important de menționat faptul că reducerea totală de impozit de care poate beneficia o companie se stabilește prin cumularea procentelor menționate, pe măsură ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Perioada de aplicare a măsurii este 2021-2025.
Raportat la așteptările create prin introducerea măsurii în Planul Național de Investiții, se observă o diversificare binevenită a bonificațiilor aplicabile, reducerea de impozit fiind direct proporțională cu cota de creștere a capitalurilor proprii înregistrată de societate.
În plus, proiectul de ordonanță propune un mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de definiția contabilă. Notabil este că rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate (în principal imobiliare) nu intră în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor fiscale.
Această „recompensă” reprezintă, în fapt, un instrument de stimulare a îmbunătățirii lichidității la nivelul societăților, care, implicit, ar trebui să conducă și la o structură financiară mai sănătoasă pentru mediul de afaceri.
Măsuri similare sunt în vigoare și în alte state ale Uniunii Europene, sub denumirea de „deducere a dobânzii noționale”, și permit societăților care aplică regimul de impozit pe profit să deducă o dobândă valabilă la nivel națională calculată în funcție de creșterea capitalurilor proprii.
Schimbări preconizate ale termenului de declarare și plată a impozitului
O modificare notabilă cuprinsă în proiectul de act normativ, derivată din nevoia de a determina capitalurile proprii anuale, este cea referitoare la termenele de depunere a declarațiilor și de plată a impozitelor vizate, pe perioada aplicării acestor facilități. Astfel, termenele consacrate (în majoritatea cazurilor, 25 ianuarie și, respectiv, 25 martie) vor fi extinse până la 25 iunie, termen care, de cele mai multe ori, este ulterior datei de încheiere a bilanțului contabil și, tocmai de aceea, cu atât mai potrivit.
În concluzie, acordarea de reduceri de impozite pentru majorarea capitalurilor proprii este o măsură care ar putea avea efecte benefice asupra companiilor, individual, dar și asupra mediului economic în general, pentru că o companie solidă din punct de vedere financiar conferă încredere partenerilor de afaceri și dă dovadă de seriozitate în privința onorării obligațiilor comerciale. Însă măsura va fi analizată de fiecare companie în parte și va fi accesată în funcție si de interesele acționarilor sau asociaților, de la caz la caz.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 9885 / 10905 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Mușat & Asociații obține o decizie de referință pentru salariații Hidroconstrucția, societate în reorganizare judiciară, cu impact estimat de 1,2 mil. € | Echipa, coordonată de Mihai Popa (Deputy Managing Partner)
Filip & Company a gestionat juridic IPO-ul Christian Tour, încheiat cu succes. Au fost atrase fonduri de 149 mil. lei pentru accelerarea consolidării prin M&A, extindere organică și transformare digitală
NNDKP a asistat Raiffeisen Bank România în legătură cu finanțarea grupului Monza Ares în vederea achiziției Brain Institute și integrării acestuia în structura grupului | Alina Radu (Partener) și Cătălina Dan (Asociat Senior), în prim plan
Mitel & Asociații a asistat vanzatorii în tranzacția prin care Grupul Monza Ares, susținut de Highlander Partners, a preluat centrul privat de neurochirurgie Brain Institute | Mădălina Mitel, coordonatoarea echipei de proiect: ”Pentru noi, un mandat de M&A reușit este acela în care soluția juridică susține logica economică a tranzacției și permite părților să meargă mai departe cu un proiect viabil”
NNDKP a asistat grupul PPC în procesul de negociere pentru încheierea noilor contracte colective de muncă | Roxana Abrașu (Partener) și Daniel Stăncescu (Managing Associate), în prim plan
RTPR asistă Silcotub la achiziția Artrom Steel Tubes. Echipa, coordonată de Mihai Ristici (Partener) și Vlad Stamatescu (Counsel)
Florian Nițu (PNSA), singurul avocat din România aflat în cursa pentru titlul „CEE Partner of the Year” la ”Legal 500 Central and Eastern Europe Awards 2026” - nu doar într-un an mai bun, ci după două decenii de consecvență în excelență: „Avocatul a devenit, în fapt, un ‘integrator’ în proiectele complexe, responsabil de alinierea componentelor juridice, comerciale și operaționale ale unei tranzacții. Clientul este azi un partener strategic, sofisticat și continuu implicat în gestionarea serviciului avocațial”
Mandatele sofisticate, în care soluțiile juridice trebuie dublate de înțelegerea mecanismelor economice, confirmă forța practicii de Insolvență & Restructurare a ZRVP, evidențiată în Tier 1 de Legal 500 | Alexandru Iorgulescu (Partener): ”Pot spune că specific practicii noastre sunt mandatele complexe ce reclamă soluții inovatoare, unde lucrăm adesea pe drumuri ‘neumblate’ și în care problemele de dreptul insolvenței se întrepătrund cu cele civile, societare, administrativ-fiscale”
NNDKP a asistat Grupul Saica în legătură cu achiziția Grupului Thimm. Echipa, cordonată de Gabriela Cacerea (Partener)
18 firme de avocatură și 22 de avocați din România, pe lista scurtă pentru Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2026. Avocați de la Filip & Company, CMS, RTPR, NNDKP, TZA, Bondoc & Asociații și Schoenherr intră în competiție pentru premii regionale, iar Florian Nițu (PNSA) este nominalizat la titlul de ”CEE Partner of the Year”. Doi legal manageri concurează la titlul de ”In-house Lawyer of the Year” în CEE
Ritm alert, tranzacții de referință și expertiză recunoscută | Practica de Energie & Resurse Naturale a RTPR, Tier 1 în Legal 500, gestionează integrat mandate care combină M&A, finanțări verzi, autorizare și reglementare, oferind clienților internaționali și locali suport în proiecte cu miză ridicată. De vorbă cu partenerul Bogdan Cordoș despre tendințele anului 2026, interesul investitorilor și mandatele relevante
ZRVP organizează în data de 11 iunie 2026 dezbaterea „Contractul de antrepriză: de la FIDIC la HG 1 ̸ 2018 – evoluție, adaptare sau compromis?”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





