Retrospectiva anului 2025 în materie de concurență și la ce să ne așteptăm în 2026

Autoritatea de concurență a publicat recent raportul de activitate pentru anul 2025. Materialul este unul ilustrativ pentru gradul de implicare al Consiliului Concurenței în activitatea economică și cu privire la impactul măsurilor luate în diverse sectoare de interes național.

2026 va fi un an intens din partea autorității de concurență în care vom vedea finalizate, posibil în prima parte a anului, cazuri importante (cu efect asupra unor segmente cheie ale economiei, inclusiv în sectorul financiar-bancar), dar și investigații noi. Ajungerea la termen a mandatelor membrilor Plenului Consiliului Concurenței va constitui un punct cheie în poziționarea autorității de concurență. Este foarte important ca autoritatea de concurență să continue să manifeste gradul ridicat de autonomie și echilibru care să asigure stabilitate în economie. Pentru a crește eficiența măsurilor autorității, ar fi utilă o echilibrare a nivelului amenzilor cu posibilitatea impunerii unor măsuri / acceptării unor angajamente, astfel încât să se evite prejudicierea poziției pe piață a entităților sancționate sau, mai grav, chiar ieșirea din piață a acestora.

Rămâne un element esențial poziționarea autorității de concurență drept partener de dialog în relația cu mediul de afaceri, inclusiv în ceea ce privește controlul concentrărilor economice și rolul său în materia de analizei investițiilor străine directe. Din această perspectivă, orice măsuri care vor simplifica procesul administrativ și vor asigura un dialog transparent, vor genera un efect pozitiv în economie (inclusiv din perspectiva păstrării atractivității investiționale a României). 

Așteptările pentru anul 2026 privesc, de asemenea, trasarea unor principii de conduită (concurențială) aplicabile în special în anumite domenii cheie - domeniul digital, financiar-bancar, retailui alimentar, industria farmaceutică, precum și în materie de concurență neloială.

În materie de oportunități, autoritatea de concurență poate oferi un cadru mai larg de recomandări și instrucțiuni care vor permite mediului de afaceri predictibilitate cu privire la necesitatea notificării anumitor tranzacții sau setarea anumitor comportamente pe piață. 

În final, anticipăm că autoritatea de concurență va continua analizele sectoriale în domenii cheie ale economiei, în special cele care privesc piețe cu impact major asupra populației.

Autoritatea de concurență a publicat recent raportul de activitate pentru anul 2025.  

Materialul este unul ilustrativ la adresa implicării Consiliului Concurenței în activitatea economică și cu privire la impactul măsurilor luate în diverse sectoare economice. De asemenea, graficul asociat bilanțului pentru anul 2025 indică punctele cheie ale autorității de concurență.

Față de cele deja comunicate de autoritate, vom încerca să anticipăm ce ne rezervă anul 2026 în materie de concurență, punând accentul pe principale atribuții ale Consiliul Concurenței.
 

       B.    Investigații de încălcare a legislației de concurență

Există o constanță în ceea ce privește investigațiile, atât cele finalizate, cât și cele noi declanșate. Autoritatea de concurență se păstrează ca fiind una dintre cele mai active autorități de concurență din Uniunea Europeană, deși în anumite privințe (cum este situația regimului sancționatoriu în cazul înțelegerilor verticale) are o poziționare mai dură decât cea existentă la nivel european.

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate este în linie cu anii anteriori, deși, în realitate, suntem în prezența unui fenomen de creștere a gravității sancțiunilor, având în vedere că în principalele cazuri închise în 2025 au existat fie proceduri de clemență, fie de recunoaștere.

Focusul autorității s-a menținut în zona de încălcări de tip cartel, licitații publice sau diferite înțelegeri verticale hardcore (în zona de preț sau restricții de vânzare online).

La ce ne așteptăm în 2026. Anul 2026 va fi intens în materie de concurență deoarece vom avea în prima parte a anului o accelerare a finalizării (cu prioritate) a unor proceduri aflate în derulare. Astfel, vom vedea o serie de investigații care vor fi finalizate până în iunie 2026, precum și o accelerare în ceea ce privește deciziile de sancționare.

De asemenea, avem o incertitudine în a doua parte a anului 2026, ținând cont că vor expira toate mandatele membrilor Plenului Consiliului Concurenței, astfel că încă nu cunoaștem noul format și abordarea pe care acesta o va urma.

Ne așteptăm și la finalizarea mai multor investigații sectoriale, ceea ce ar putea conduce fie la recomandări cu privire la bune practici în anumite industrii, fie chiar la declanșarea unor investigații noi.

Un factor important în privința noilor investigații continuă să îl reprezinte sesizările primite din piață, fie în mod formal – cu titlu de plângeri -  fie informal, inclusiv prin intermediul platformei avertizorilor de concurență (platformă care a generat unele dintre cazurile de succes din ultima perioadă).

În privința investigațiilor și analizelor noi, anticipăm că domeniile-cheie ale activității economice care vor fi vizate, vor fi, în special, cel al energiei (acoperind diversele ramuri ale acestuia), domeniul digital, domeniul farmaceutic, segmentul alimentar, dar și zona de licitații publice privind noile proiecte de dezvoltare (indiferent de sursa de finanțare – locală sau europeană).

       C.     Sancțiuni

Rezultatul Consiliului Concurenței este de aproximativ 70 de milioane de Euro – ceea ce este oarecum în linie cu anii anteriori (excluzând anii în care au existat sancțiuni aplicate unor multinaționale cu o cifră de afaceri semnificativă). Există un fenomen de agravare a sancțiunilor prin creșterea nivelului de bază al amenzii și reducerea numărului / ponderii circumstanțelor atenuante. Din această perspectivă, creșterea procentului final de amendă ar trebui să conducă la o creștere a numărului litigiilor și o reducere a interesului părților investigate pentru procedura de recunoaștere (în special în cazul în care amenda rezultată va afecta stabilitatea financiară a societății sancționate). 

La ce ne așteptăm în 2026. Fenomenul de majorare al nivelului de amendă este unul periculos. Din această perspectivă credem că este mult mai util piețelor și bunăstării consumatorilor ca sancțiunile aplicate să aibă preponderent un rol de corecție, iar nu doar unul de pedeapsă, în special dacă avem în vedere faptul că, deși procentul de succes al autorității în fața instanței de judecată rămâne ridicat, multe dintre amenzile aplicate sunt, în final, diminuate de către instanță. A judeca performanța autorității de concurență preponderent prin raportare la valoarea totală a amenzilor poate fi un procedeu periculos pentru economie, mai ales dacă în urma respectivelor sancțiuni se reduce prezența pe piață a unor jucători importanți sau interesul acestora cu privire dezvoltare și inovare. De asemenea, în cazul societăților de mai mici dimensiuni, o amendă de 4-5 procente din cifra de afaceri echivalează cu anularea eforturilor pozitive obținute în ultima perioadă sau chiar amenință supraviețuirea acestora.

Din această perspectivă, autoritatea de concurență ar putea să manifeste echilibru în privința sancțiunilor aplicate, rămânând deschisă la dialog, avâmnd posibilitatea de a utiliza inclusiv mecanisme care au efect în timp, precum acceptarea angajamentelor asumate de părțile investigate sau aplicarea unor măsuri apte să elimine îngrijorările concurențiale.

Nu în ultimul rând, aplicarea unor termene reduse pentru recunoașterea faptei sau pentru propunerea de angajamente, chiar înainte ca echipele de investigație să aibă claritate cu privire la situația din investigație pot conduce la pierderea unor oportunități în identificarea unor soluții cum impact mai redus în activitatea ulterioară a societăților investigate.

       D.    Concentrările economice și controlul investițiilor străine directe

Anul 2025 a fost unul intens din perspectiva operațiunilor de concentrare economică, fiind analizate un număr semnificativ de astfel de operațiuni (119 operațiuni – un număr record în ultima perioadă). Printre acestea se numără câteva operațiuni care au atras atenția, respectiv (i) preluarea lanțului La Cocoș de către Grupul Schwarz – cazul este încă în analiză fiind declanșată o investigație privind compatibilitatea operațiunii cu mediul concurențial, prima astfel de procedură în ultimii opt ani și (ii) operațiunea privind preluarea activității Telekom Romania – o operațiune complexă cu implicații atât de concurență, cât și din perspectiva securității naționale care a implicat o serie de angajamente complexe pe mai multe segmente de piață.

Există un fenomen evident de consolidare a unor piețe, acesta fiind unul necesar pentru o piață ca România. Autoritate de concurență s-a confruntat cu această complexitate și observăm o tendință de a nu bloca tranzacțiile, dar de a solicita angajamente cât mai complexe. Cu toate acestea, este esențial rolul autorității de concurență pentru a păstra competitivitatea și atractivitatea investițională a României. Mediul de afaceri își dorește o reducere a timpului de analiză și de emitere a unor decizii de autorizare, păstrându-se sentimentul de încredere în capacitatea autorității de a reacționa prompt la nevoile de tranzacționare din piață și de a fi un partener de dialog onest. Este important ca măsurile luate în procesele de autorizare să nu conducă la modificări ale modelelor de business locale în urma cărora eficiența acestora să scadă sau să genereze o competitivitate mai redusă la nivel regional.

La ce ne așteptăm în 2026. Autoritatea de concurență poate duce eficiența în procesul de autorizare la nivelul următor. Reducerea termenelor de aprobare pentru operațiunile simplificate la o lună, demararea discuțiilor privind angajamentele la cel mult două luni de la depunerea dosarului, simplificarea dialogului și a pașilor interni de analiză în cadrul angajamentelor / procesele complexe, ar constitui pași esențiali în eficientizarea întregului proces și ar asigura claritate investitorilor cu privire la calendarul procesului. Subliniem faptul că lipsa de transparență și claritate asupra procesului de aprobare, inclusiv asupra duratei sale, reprezintă unul dintre elementele principale pentru care unii investitori aleg să nu realizeze anumite operațiuni sau să le deruleze în alte jurisdicții. 

Un proces similar celui descris mai sus, există și în privința investițiilor străine directe (acestea acoperind acum, formal, atât investitorii din afara Uniunii Europene, cât și investitorii europeni, inclusiv cei din România). Există o nevoie de clarificare și în privința domeniilor în care pot exista implicații din perspectiva siguranței naționale, existând tendința de a depune notificări ale tuturor investițiilor realizate, ceea ce conduce la un blocaj administrativ și, în unele situații, la o lipsă de predictibilitate din perspectiva calendarului de aprobare a acestora. Dacă ne raportăm atât la anul 2024, cât și la 2025, numărul analizelor investițiilor străine a depășit de mai mult de trei ori numărul operațiunilor de concentrare economică. 

       E.     Inspecții inopinate

Deși este dificil de estimat numărul inspecțiilor inopinate pentru anul 2026, este de așteptat ca acestea să rămână principalul mijloc de colectare de informații de către autoritatea de concurență. Având în vedere prioritizarea finalizării unor cazuri în curs, este posibil ca resursele pe care autoritatea de concurență le va aloca în privința unor investigații / inspecții noi să fie mai redus în prima parte a anului.

       F.     Concurența neloială

Sectorul alimentar rămâne sub vizorului autorității de concurență mai ales prin raportare la respectarea prevederilor Legii nr. 81/2022 referitoare la practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. În anul 2025 au fost vizate segmentele de lapte și produse lactate și nu poate fi exclus ca autoritatea să vizeze și alte segmente ale sectorului alimentar.
 

       G.    Contestarea deciziilor Consiliului Concurenței

Există o tendință de anulare de către instanțele de judecată a unor decizii ale autorității de concurență, ceea ce este un fenomen de normalitate care va aduce beneficii reale analizelor de concurență și, totodată, mai multă predictibilitate în această zonă.  În măsura în care nivelul sancțiunilor va crește și se vor reduce beneficiile acordate pentru recunoaștere sau cu titlu de circumstanțe atenuante, vom vedea și mai multe situații de contestare a deciziilor autorității. Acest fenomen este unul benefic pentru toate părțile implicate și pentru piață – existența unor precedente trecute prin filtrul unor judecători cu experiență vor aduce beneficii și claritate cu privire la comportamentele corecte pe piață.